Noroc că mai vine câte-un cutremur

Iertaţi-mi cinismul din titlu, dar am observat, imediat după recentul cutremur, că reporterii de la TV mai ştiu şi alte vorbe decât “ei, bine” (e deja molimă), “după cum vedeţi” (nu vedem, ceea ce ne arată de zor e acoperit de spinarea lui), “oamenii au luat cu asalt” (suntem un popor cam belicos, deci), “se poate spune că” şi alte scămoşenii de-astea care nu lipsesc din nici o relatare. Iată de ce câte-o mică zguduială de pământ le dă ocazia să dea jos din pod şi alte cuvinte. Dar, desigur, asta nu înseamnă că au pălăvrăgit mai bine, dimpotrivă. Tot ce-i prinde nepregătiţi îi buimăceşte fatalmente.
S-au debitat atâtea prostii pe mai toate posturile TV, încât selecţia devine dificilă. Un deştept căruia i se zburlise ţăcălia în vântul din teren ne povestea nouă, proştilor, că, “din cauza cutremurului, faliile se rearanjează”. Poate îi explică şi lui vreun geolog (sau orice fiinţă care şi-a luat Bacul, mă rog) că situaţia stă cu totul invers: din cauza faliilor care se aranjează, se produce cutremurul.
“Oamenii s-au speriat foarte tare de cutremur, deşi mulţi dintre ei nu l-au simţit”. Dacă nu l-au simţit, de ce s-au speriat? Doar l-au văzut sau l-au mirosit sau cum…? O fată, care, deşi nu transmitea dintr-un loc gălăgios, răcnea de zici că se trezise din anestezie în mijlocul operaţiei, ne-a adus la cunoştinţă: “Mii de oameni s-au trezit în plină noapte, îngroziţi de zgâlţâiala caselor”.
Probabil pentru ea, care se culcă odată cu găinile, ora 21.14, când s-a produs seismul, reprezenta toiul nopţii, mai zici şi-aşa. “Seismograful a trecut aşadar printr‑o seară de coşmar”. Dacă nu i-aş fi văzut pe ecran mutra reporterului, aş fi zis că a vorbit alde Condurăţeanu, că numai ăla scoate asemenea personificări drăgălaşe foc.
“Cutremurele mici şi medii sunt binevenite într-un fel, ele previn un cutremur mai mare, dar ar fi ideal să nu le simţim, ca să nu ne panicăm”. Asta e ca şi cum ai spune că e bună câte-o grindină din când în când, cu condiţia să nu cadă pe jos sau pe case sau pe maşini sau pe tarlaua cultivatorului.
Dar nu doar seismul a stors glagoria din tărtăcuţele reporterilor. Apropo de stors, un crainic a anunţat într-o seară spectacolul “Storcătorul de nuci”, dar după câteva secunde când, probabil, vreun producător l-a făcut bou în cască, s-a corectat, cu o faţă senină, care părea să exprime ceva de genul: “ei, fleoşc, ce mi-e una, ce mi-e alta?
 
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE