CCR amână decizia pe Legea biodiversității contestată de AUR. Miza uriașă, un jalon PNRR de aproape un miliard de euro

Controversele legate de retroactivitate

Una dintre cele mai dezbătute prevederi, cunoscută drept Amendamentul „Fritz”, ar putea avea consecinţe majore asupra primarilor şi consilierilor locali. Conform acesteia, aleşii aflaţi în funcţie, care au fost deja declaraţi incompatibili sau în conflict de interese înainte de adoptarea noii legi, riscă să îşi piardă mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii susţin că această măsură contrazice Articolul 15 din Constituţie, care stipulează că legea nu poate avea efect retroactiv.

„Legea dispune numai pentru viitor şi nu poate impune sancţiuni pe fapte deja judecate”, spun iniţiatorii sesizării. Mai mult, există acuzaţii că această prevedere ar viza direct primarul Timişoarei, Dominic Fritz, şi alţi oficiali locali în situaţii similare.

Declaraţii de avere pentru partenerii de viaţă

Al doilea punct contestat din lege, denumit Amendamentul „Grădinaru”, prevede extinderea obligaţiei de depunere a declaraţiilor de avere şi interese asupra partenerilor de viaţă ai demnitarilor, chiar dacă aceştia nu deţin funcţii publice. Legea însă nu defineşte clar ce înseamnă „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”, ceea ce poate duce la interpretări subiective.

„Publicarea averilor unor persoane private, care nu sunt implicate în funcţii publice, reprezintă o ingerinţă gravă în viaţa privată, contravenind standardelor CJUE şi CEDO”, afirmă opozanţii măsurii. În plus, aceştia consideră că forma actuală a legii contrazice Decizia CCR 297/2025 şi introduce obligaţii disproporţionate pentru terţe persoane.

Impactul asupra PNRR şi fondurile europene

Noua Lege a integrităţii este o componentă-cheie a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi trebuie promulgată până la 31 august, pentru a asigura accesul la o tranşă de 771 de milioane de euro din fondurile europene. Social-democraţii acuză USR şi PNL că, prin aceste contestaţii, ar pune în pericol finanţarea europeană pentru a-şi proteja liderii politici.

De cealaltă parte, iniţiatorii sesizării arată că o astfel de lege, dacă este adoptată în forma actuală, ar aduce mai multe probleme decât soluţii. „Integritatea nu poate fi garantată prin legi neconstituţionale, date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură”, au declarat aceştia.

Efecte și avertismente internaționale

Situația creată reaprinde dezbaterea despre transparența averilor publice. În mai 2025, CCR a restrâns deja publicarea informațiilor despre averile membrilor familiei demnitarilor, iar acum Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că noile prevederi pot contraveni angajamentelor internaționale ale României cu OCDE, GRECO și Comisia Europeană.

Președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională Legea integrității, concentrându-se pe un articol care impune soților sau partenerilor demnitarilor obligația de a depune declarații de avere.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro