Norvegia trimite o dronă la aproape 6.000 de metri adâncime pentru a descoperi ce ascunde de mii de ani fundul Oceanului Arctic

Drona care coboară acolo unde lumina nu mai ajunge

HUGIN Superior este un vehicul subacvatic autonom, adică o dronă care poate lucra singură în adâncuri, fără să fie controlată în fiecare clipă de la suprafață. Potrivit sursei citate, aceasta poate coborî până la aproximativ 19.700 de picioare, adică aproape 6.000 de metri.

Atlantique | Succès pour la mission Calliope 📢
Du 28 avril au 8 mai, un BSAM de la @MarineNationale a mené la mission Calliope en Atlantique, utilisant le drone sous-marin Hugin Superior pour explorer les fonds marins à 3 000 mètres de profondeur.

🎯 Objectifs :
➡️… pic.twitter.com/hRy2wTaOY5
— Préfecture maritime et commandement en chef ATLANT (@premar_ceclant) June 2, 2026
 

La o asemenea adâncime, lumina soarelui nu mai ajunge, iar presiunea este uriașă. Tocmai de aceea, vehiculul nu se bazează doar pe imagini, ci mai ales pe sunet. Sistemele sale trimit unde sonore și citesc ecourile care se întorc, un mecanism asemănător cu felul în care liliecii se orientează în întuneric. Această tehnologie îi permite dronei să cartografieze cu mare precizie pante, crăpături, ridicături, obiecte sau structuri de pe fundul mării, care ar putea fi greu de observat de la suprafață.

Ce poate vedea drona mai bine decât o navă

Navele pot cartografia fundul mării cu ajutorul sonarului multibeam, însă fac acest lucru de la suprafață. O dronă care se apropie de fundul oceanului poate obține date mult mai clare. Diferența este comparată de Vozpopuli cu trecerea de la o hartă de cartier la o imagine de la nivelul străzii. Doar că, în acest caz, „strada” se află la aproape 6 kilometri sub apă.

Pentru Norvegia, aceste date nu sunt importante doar pentru cercetare. Fundul oceanului a devenit o hartă strategică, pentru că acolo se află conducte, cabluri submarine și zone care pot avea importanță pentru energie, mediu și securitate.

Ce poartă HUGIN Superior

Drona HUGIN Superior este echipată cu mai multe sisteme de măsurare și observare. Potrivit Kongsberg, vehiculul are sonar sintetic, sonar multibeam, cameră, profilometru laser, un sistem care poate scana straturile de sub fundul mării, magnetometru și senzori de mediu. Acești senzori pot măsura metanul, dioxidul de carbon, oxigenul și turbiditatea apei. Pe înțelesul tuturor, drona poate nu doar să „vadă” relieful submarin, ci și să detecteze indicii chimice în apă.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Asta poate ajuta la identificarea unor scurgeri, a unor infiltrații naturale de gaze, a unor structuri îngropate sau a unor zone care trebuie monitorizate mai atent. Vehiculul are aproximativ 6,6 metri lungime și cântărește în jur de 2.200 de kilograme în aer. În unele misiuni, poate funcționa mai mult de 72 de ore. Sonarul său poate acoperi aproximativ 4,5 kilometri pătrați de fund marin pe oră.

Folosind propria dronă, Norvegia poate construi acum o bază proprie de date despre zonele de mare adâncime fără să mai depindă de fiecare dată de operatori externi.

De la greutăți coborâte cu frânghia la roboți de mare adâncime

Norvegia cartografiază apele adânci încă din secolul al XIX-lea. Atunci, echipajele coborau greutăți de pe nave pentru a estima adâncimea și pentru a obține primele indicii despre forma fundului mării. Astăzi, aceeași muncă este făcută cu sonare, roboți autonomi și seturi uriașe de date. HUGIN Superior poate călători zile întregi, poate aduna informații în timpul misiunii și se poate întoarce cu o imagine mult mai clară a fundului oceanului.

Prima expediție a dronei a început în iunie, după o ceremonie de botez la Bergen. Reprezentanți ai Norwegian Offshore Directorate, ai Ministerului Energiei, ai Institutului Norvegian de Cercetări Marine și ai grupului Kongsberg au participat înainte ca vehiculul să plece în prima sa misiune.

Miza ascunsă: energie, cabluri și securitate

Deși scopul principal este acela de cunoaștere, cercetare și gestionarea responsabilă a zonelor marine de mare adâncime, informațiile despre fundul mării pot avea și o valoare strategică. Conductele, cablurile submarine și instalațiile aflate pe fundul oceanului nu sunt așezate într-un spațiu gol, ci pe un teren real, cu pante, crăpături, sedimente, obstacole și riscuri, iar tehnologia poate ajuta un stat să își cunoască și să își protejeze infrastructura critică din adâncuri.

Misiunea nu urmărește neapărat o singură descoperire spectaculoasă. Scopul este construirea unei hărți detaliate, strat cu strat, a fundului mării. O astfel de hartă poate arăta unde sunt structuri submarine, cum arată terenul, ce riscuri există pentru infrastructură și ce zone trebuie protejate sau cercetate mai atent.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE