”Instanța de apel poate refuza predarea persoanei căutate care este cetățean italian sau cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene, rezident în mod legitim și efectiv pe teritoriul italian de cel puțin cinci ani”, se arată în noul decret legislativ, publicat în Gazeta Oficială a Republicii Italiene.
Legea italiană permite instanţelor de apel să refuze predarea în alte state europene a unor persoane condamnate dacă acestea sunt cetăţeni italieni sau rezidenţi în Italia, fără să precizeze și o anumită durată sau vechime a rezidenței.
Această modificare legislativă i-ar putea afecta peDaniel Dragomir, Alina Bica sau Dragoș Săvulescu, cei mai proeminenți condamnați fugari în Italia.
Cazul Daniel Dragomir
Potrivit unor surse judiciare, fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, condamnat pentru corupţie în România la 3 ani şi 10 luni de detenţie efectivă, și-ar fi stabilit de anul trecut rezidenţa în Italia, unde a dezvoltat şi o afacere în domeniul IT şi spera să beneficieze de legea care permitea refuzul predării rezidenţilor.
Dragomir s-a predat la Bari, pe 4 februarie 2021, în contextul modificărilor legislative.
- În vara anului trecut, fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, a fost condamnat la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare pentru că a vândut cu 460.000 de euro informaţii din interiorul SRI omului de afaceri libanez Ramid Ghaziri. La mijlocul lunii iunie 2020, a fost dat în urmărire internaţională, după ce a reuşit să plece din ţară cu o zi înainte de condamnare.
Cazul Alina Bica
Alina Bica, dată în urmărire de Poliția Română în noiembrie 2019, a fost reținută în Italia pe 10 iulie 2020.
Potrivit avocatului italian care o reprezintă, pe 27 noiembrie 2020, Curtea de Apel din Bari a refuzat să o extrădeze în România pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată în România la 4 ani de detenţie cu executare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, inculpat chiar de ea pe când era procuror de caz DIICOT.
- Potrivit avocatului, instanţa a decis că fosta şefă a DIICOT poate executa pedeapsa în Italia. Nu este foarte clar în acest moment dacă decizia Curții de Apel Bari a rămas definitivă. ”Nu vreau să mă întorc în România. Dacă sentința este confirmată, voi cere să o execut aici, în Italia”, declara Alina Bica, vara trecută.
Cazul Dragoș Săvulescu
Judecătorii Curţii de Apel din Napoli au motivat decizia de a nu-l extrăda în România și de a-i permite să execute în Italia pedeapsa de 5 ani de închisoare cu executare primită în România prin faptul că acesta este integrat social în Italia, adică vorbește limba italiană, locuiește, are afaceri și plătește taxe în Italia.
În plus, Săvulescu a beneficiat de un decret de grațiere din 2006 care i-a redus pedeapsa cu 3 ani, rezultând că mai are de executat doi ani. Astfel, a putut fi dispusă suspendarea executării pedepsei.
- Prin urmare, pedeapsa de 5 ani de detenție efectivă primită de Săvulescu în România a fost comutată într-una de 2 ani cu suspendare în Italia, se arată în motivarea Curții de Apel Napoli și în explicațiile trimise G4Media de Ministerul Justiției de la Roma.
Fostul acţionar al clubului de fotbal Dinamo a fost condamnat în 2019 la cinci ani şi şase luni de închisoare în dosarul retrocedării plajelor, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, fiind dat în urmărire în 9 februarie 2019.