‘Nu avem unde sa locuim’

Sunt divortata din anul 2000 si am in intretinere doi copii minori, de 14 si respectiv 12 ani. Tatal acestora ne-a abandonat de sapte ani. Sunt singurul sprijin al acestor copii si, desi sunt salariata, am ajuns sa acumulez datorii foarte mari, nemaiputand face fata singura la toate cheltuielile. Am vandut apartamentul pentru a-mi putea achita toate restantele. Banii ramasi nu mi-au fost suficienti pentru a  cumpara alta casa. Din iarna anului 2005 locuim in centrale termice, iar recent am fost chemata la sectia Centrale Termice, unde am fost anuntata ca nu voi mai putea sta nici acolo. Ca sa pot inchiria ceva imi trebuie multi bani, pe care nu-i am. Grav este ca nimeni nu inchiriaza la femei cu copii.

Am cerut ajutorul autoritatilor, respectiv Protectiei Copilului si Asistentei Sociale, si singurul loc spre care ne-au indrumat au fost Centrele de Plasament. Eu nu consider asta ca fiind un ajutor, ci mai degraba distrugere totala.
Rog respectuos ca, prin intermediul ziarului dumneavoastra, sa se gaseasca si pentru noi o modalitate de ajutor, poate o gazda care sa ne primeasca sau o biserica.

Nu cer nimic de pomana atata timp cat Dumnezeu imi da sanatate si putere de munca, ci doar caldura sufleteasca si intelegere din partea unor oameni care ne vor putea ajuta in vreun fel.

Situatia aratata poate fi verificata la sectia Centrale Termice si poate fi confirmata de colegii mei, care cunosc povestea noastra. Va multumesc.

Ecaterina Lungu,
Bucuresti

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE