„Un copil plăcut, binevoitor, care caută în mod constant dragostea și validarea”. Yves De Moor îl cunoștea pe Raul de scurt timp. În noiembrie și decembrie anul trecut, a fost cel care i-a predat lui Raul limba olandeză. Băiețelul român își dorea să ajungă într-o zi fotbalist profesionist.
Profesorul De Moor își amintește că a observat cum, în timpul lecțiilor, Raul se transforma într-un rebel, chiar agresiv: „Deodată, din senin”.
Nimeni de la școala Melopee, din Gent, nu știa că băiatul era victima abuzului, acasă. Raul a mers acolo la cursuri până aproape de sfârșitul anului 2022. Profesorii abia dacă au avut contact cu mama, Ioana M., iar tatăl lui Raul s-a stins din viață cu mult timp în urmă. Exista un tată vitreg, Nicu C., dar nimeni nu-și amintește dacă a apărut vreodată la școală.
Familia, care e din Mediaș, anunța că vrea să se întoarcă în România, la începutul anului 2023. Cei doi copii, Raul și sora lui de 11 ani, dispar complet din școală. Nu există niciodată o plângere, niciodată un semnal pe care școala, lucrătorii de la centrul de tineret sau serviciile de poliție să le primească sau să le observe.
Nu este clar de cât timp locuia familia într-o casă ponosită din spatele Afrikalaan, în Gent. Unii spun că de un an sau doi. Cert este că Raul și sora lui mai mare, Ioana, au crescut mulți ani în România fără mama lor. Bunica a avut grijă de copii cel puțin cinci ani. Iar cei doi copii s-au mutat în Belgia abia când mama lor a început să lucreze la o firmă de procesare a cărnii din Zele.
Raul nu mai merge la școală, iar acasă, în Afrikalaan, suferă abuzuri inimaginabile. Sora lui a povestit polițiștilor că tatăl vitreg, Nicu C., îl lovește regulat cu cureaua de piele. Sau toarnă peste băiat apă rece ca gheața sau fierbinte, când Raul „se poartă urât”.
La sfârșitul lunii ianuarie, lucrurile au scăpat îngrozitor de sub control. Mama a declarat inițial că nu a avut loc niciun nou abuz în acea seară fatală, fiica ei a negat complet povestea. Femeia spusese că băiatul a căzut din pat și nu a mai mișcat pe podea. De fapt, a fost ucis în bătaie, după care tatăl vitreg a decis să ascundă sub pat cadavrul copilului, pentru câteva zile.
Mama și fetița de 11 ani pleacă din casa lui Nicu, dar nu scot o vorbă despre moartea lui Raul. Pe 31 ianuarie, Nicu C. își cheamă fosta parteneră și fiica vitregă la Houtdok. Poartă în spate geanta de sport care conține rămășițele lui Raul. „Duceți-vă să găsiți pietre”, se răstește el la cele două. O scenă care pur și simplu depășește imaginația. Fata și mama ei privesc cum geanta sport Puma, în care e trupul fără viață al lui Raul, se scufundă la metri buni sub apă. Stau în picioare de-a lungul cheiului câteva minute, până când geanta dispare în adâncuri.
Trec zilele, săptămânile și pare că nimănui nu-i e dor de Raul, nimeni nu-i simte lipsa. „Deodată nu l-am mai văzut pe Raul în timpul apelurilor video”, spune Marius, unchiul lui Raul și fratele Ioanei, care trăiește în Castrop-Rauxel, Germania. „Mama întreabă mereu: Unde este Raul? Pot vorbi cu el? Sora mea răspundea că doarme. Sau se joacă afară. Întotdeauna avea o scuză”.
Pe Facebook, Ioana se comportă ca și cum totul e în regulă. Postează fotografii cu un Raul zâmbitor, fotografii cu o petrecere la o zi de naștere, totul pare să fie liniștit. Familia din Germania și România nu observă nimic suspect. Tatăl vitreg, Nicu C., postează și el selfie-uri și citate filozofice pe Facebook.
Până când o soră mai mică a mamei, sunt doisprezece frați și surori în total, îi trimite un mesaj pentru a o întreba de ce Raul e invizibil de atât de mult timp. „Nu mai întreba de Raul. El este mort. E în apă”, răspunde ea, după cum susține fratele Ioanei, Marius. „Nu știam ce să facem”.
Apoi Ioana trimite un al doilea mesaj, tulburător: „Spunea că se duce acasă și își va lua viața împreună cu fiica ei”. Apoi telefonul ei s-a închis. „Nu am mai auzit de ea, eram cu toții în panică pentru că Raul era mort și credeam că și ele erau moarte”, își amintește Marius.
Familia alertează poliția germană și unii membri ai familiei pleacă în grabă cu mașina la Gent. Acolo le găsesc pe mamă și pe fiică în viață. În timpul unui interogatoriu inițial, Ioana recunoaște că fiul ei este în apă. La început, ea dă în mare parte vina pe fostul ei partener: „Mă amenință si este si agresiv cu mine”.
Potrivit unei vecine însă, și ea are o vină. Judecătorul de instrucție decide să o aresteze sub suspiciunea de tentativă de omor din culpă, agresiune și ascundere a cadavrului. Conform informațiilor ziariștilor belgieni, ea se comportă impasibil, fără emoții. Un comportament observat și vineri, în Camera de Consiliu din Gent, unde i s-a spus că trupul fiului ei a fost scos joi dintr-o geantă de sport de pe fundul apei. Nici o lacrimă, din nou.
Familia lui Raul înregistrează și o conversație telefonică recentă cu tatăl vitreg fugar. „Nu știu nimic”, spune el din ascunzătoarea sa, o tabără de romi din orașul olandez Bakel. Acolo, ofițerii l-au arestat vineri seară. El se va prezenta luni în fața unui judecător la Amsterdam, în vederea extrădării.
Familia știa că Nicu C. poate fi deosebit de agresiv, mărturisește unchiul Marius. În timpul celor câteva întâlniri pe care le-au avut cu el, bărbatul s-a luat la ceartă cu tatăl Ioanei și al lui Marius: „Ne-am certat și după aceea, nu am mai auzit de el”.
După un interogatoriu într-o secție de poliție din Gent, micuța Ioana a fost dusă în familie în Germania de o echipă specializată. Prin ce a trecut ea în ultimele luni este greu de descris. „La un moment dat i-am spus să tacă, pentru că nu mai puteam asculta”, spune unchiul din Germania. „Toată lumea plânge, toată lumea este devastată.” La fel și profesorul De Moor: „Pot doar să sufăr și să mă doară, pentru că nu pot face mai mult”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro