Cuprins:
Andrew și Tristan Tate sunt la primul proces intentat împotriva lor în Statele Unite, ei confruntându-se cu acuzații de trafic de persoane, spălare de bani și viol atât în țară, cât și în Marea Britanie.
Acțiunea intentată de americancă cuprinde detalii despre acuzațiile care au dus la arestarea lor în România, în anul 2022, dintre care unele au fost păstrate confidențiale.
Frații Tate, care sunt cunoscuți pentru că promovează o masculinitate toxică și antifeministă, au negat vehement acuzațiile care li se aduc, susținând că bogăția și franchețea lor au făcut din ei ținte.
O campanie de „intimidare și hărțuire”
În urmă cu doi ani, ei au dat-o în judecată pentru defăimare pe femeia care a intentat procesul, identificată în documentele judiciare drept Jane Doe, acuzând-o pe aceasta și pe o alta că au conspirat pentru a-i păcăli și a-i băga în închisoare pe nedrept, furnizând autorităților române ceea ce au considerat a fi dovezi fabricate.
Acele informații, conform spuselor acestora, au dus la arestarea lor pentru trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat.
În noua plângere, depusă luni, 10 februarie, la Circuit Court din comitatul Palm Beach, Florida, se specifică faptul că procesul de defăimare intentat de frații Tate face parte dintr-o campanie de „intimidare și hărțuire” a femeii pentru ca aceasta să își retragă mărturia făcută în fața autorităților române.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_17180fc5d48413c0cf07b95cf6f5bea5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/andrew-si-tristan-tate-sosesc-la-tribunalul-municipiului-bucuresti-3-noiembrie-2023-1024x683.jpg)
Jane Doe, în vârstă de 23 de ani, și părinții ei au beneficiat de anonimat din partea instanței din motive de îngrijorare cu privire la siguranța lor. Ea se temea să nu fie rănită de frații Tate sau de adepții lor, a spus Dani Pinter, avocat și vicepreședinte senior la Centrul Național pentru Exploatare Sexuală, care o reprezintă pe femeie.
„Aștept cu nerăbdare ziua în care mă voi prezenta în fața instanței, unde dovezile și faptele – nu poveștile – vor decide soarta procesului”, a declarat dna Doe.
„A fost ademenită în România sub pretexte false”
Joseph D. McBride, un avocat care îi reprezintă pe Andrew și Tristan Tate, a susținut că nu există nicio dovadă a implicării clienților săi în traficul de persoane și că adevărul este de partea lor.
Jane Doe l-a cunoscut în mediul online pe Tristan Tate pe vremea când avea doar 20 de ani, în 2021, conform plângerii. Ulterior, ei s-au cunoscut și față în față, când el a venit la Miami pentru un eveniment.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0da087fbd115ee14bc67a36dce52308f.jpg)
În continuare, cei doi au început să aibă o relație. În momentul în care Tristan Tate a revenit în România, el i-a mărturisit femeii că are sentimente pentru ea și i-a cerut să vină și ea în țară, conform documentelor depuse în instanță.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/andrew-tate-si-tristan-tate-inconjurati-de-politisti-01-februarie-2023-1024x683.jpg)
Totuși, după ce a aterizat în România în 2022, Jane Doe a spus că a simțit că experiența „nu era normală”. Tristan Tate era rareori disponibil și i-a spus că nu poate avea „prieteni din afară”. Conform spuselor sale, ea a locuit cu alte câteva femei, dintre care două „păreau să petreacă foarte multe ore” pe OnlyFans, o platformă cunoscută pentru conținutul pentru adulți.
„Ea a devenit îngrijorată că a fost ademenită în România sub pretexte false”, se mai arată în plângere.
„Ești proprietatea mea”
O altă femeie din casă, numită Mary Doe în plângere, s-a mutat și ea în România în 2022, crezând că are o relație cu Andrew Tate. După ce a ajuns în țară, acesta i-a limitat deplasările, i-a spus că nu poate ieși singură și a obligat-o să întrețină relații sexuale în grup cu alte femei, se arată în plângerea lui Jane Doe.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6069991af2c701cdf6582bdd8f3bbb1a.jpg)
Andrew Tate a numit-o pe Mary Doe „sclavă” în unele mesaje, se arată în plângere, iar în altul i-a spus: „Ești proprietatea mea”.
În procesul din 2023 intentat împotriva lui Jane Doe, frații Tate au prezentat imagini care, în opinia lor, le arată pe cele două femei „intrând și ieșind din incintă, după bunul lor plac”, și au negat orice implicare în traficul de persoane.
Totodată, au prezentat mesaje text de la Jane Doe către Mary Doe în care aceasta pare să discute despre eforturile de a-i „ține pe tipii ăia în închisoare” și despre planurile lor de a scrie un film împreună, conform unei hotărâri din noiembrie anul trecut care a dus la continuarea procesului împotriva lui Jane Doe.
„Câștiguri financiare și faimă”
În plângerea modificată, aceștia au afirmat că acest schimb de replici demonstrează că femeile complotau pentru a-i băga la închisoare cu scopul de a obține „câștiguri financiare și faimă”.
Ei au menționat, de asemenea, mesaje în care Jane Doe părea să spună unei prietene că poate pleca și să nu contacteze autoritățile.
Însă Jane Doe a declarat în plângerea sa că ea și Mary Doe au vrut să fugă mai întâi la Londra, înainte de a semnala autorităților „activitatea infracțională la care au fost martore”.
Abia după ce și-a expus îngrijorările părinților și unui prieten din Corpul pușcașilor marini americani, Ambasada SUA în România a primit un raport cu privire la „un american în pericol”, se arată în plângere. Autoritățile române, care îi anchetau deja pe frații Tate, au făcut o percheziție într-un complex deținut de aceștia la o săptămână după sosirea ei, a adăugat aceasta.
În luna decembrie a anului 2022, frații au fost arestați pentru trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat. De atunci, avocații lor au dus o luptă de durată cu privire la diverse acuzații. Tot în decembrie, dar în 2024, Andrew și Tristan Tate au obținut o victorie, după ce au fost constatate probleme în rechizitoriu.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_c22d5bbdea50c385ca5dcfa1eee92313.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_e9a51afda4df509f16aed1a2a534a94b.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_23436f60d6054fb4c83902b67bcf503a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3c5512c58c05c0c282e31a8624161e6f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_86bccd2302218e49851da2ca3d74b937.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_b9271f793a7eb01eee820644a49abd8e.jpg)