Georgiana Riglea, învățătoare în Mironeasa, Iași, povestește în Școala 9 despre lupta ei de un an pentru a-i face pe elevi să îndrăgească școala. Printre metodele ei se numără: yoga, meditație, roluri de supereroi date copiilor, discuții cu fiecare și un program de socializare după ore, „la ceai”.
Cuprins:
Sunt un om al oamenilor, asta cred că mă definește înainte de orice altceva. De fapt, această simțire face parte din filosofia mea de viață. Înainte de orice suntem suflete, nu funcții, nu etnii, orientare, religii sau statut. De aceea, misiunea mea ca „îndrumător de suflete” este incluziunea.
Din septembrie sunt învățătoare pentru 26 de supereroi de clasa I, din Mironeasa, un sat pitoresc, la 50 km de Iași. Zi de zi, fac naveta două ore pentru a ajunge în comunitate.
Profesia mea vine la pachet, pe lângă navetă, și cu un set de provocări greu de rezolvat. În sat sunt deja implicate mai multe instituții și ONG-uri care încearcă cot la cot cu școala și cu primăria să dezvolte și să combată principalele probleme. Bineînțeles, încercăm cu toții să punem umărul la o educație cât mai echitabilă.
Rata abandonului școlar e mare. Absenteismul e la ordinea zilei. De la începutul anului și până acum, de la mine din clasă au plecat trei copii în străinătate, de exemplu. Cred că pierdem anual din școală minimum zece elevi. La început interpretam absenteismul ca fiind un dezinteres al părinților. Uitându-mă cu mai multă blândețe și făcând vizite dese în comunitate, am ajuns să înțeleg contextul.
Comunitatea noastră are familii cu mulți membri și schimbările de vreme din fiecare sezon sunt realmente suferințe pentru acești părinți. De multe ori nu își permit să-i mai trimită pe copii la școală, că n-au nimic din cele necesare. Cei mai mulți copii din comunitate au măcar un părinte plecat din țară. O pondere ceva mai mică au părinții plecați sezonier, în alte orașe, unde vând „bureți, poamă”, flori, urzici, lemne.
O mică parte dintre copii sunt rămași în grija bunicilor sau a fraților mai mari și nici nu ne mai mirăm când aflăm că nu mai vin la școală. Că au abandonat.
Am făcut o listă cu probleme pe care le-am întâlnit de la începutul de an: absenteismul, violența fizică, violența verbală, bullying-ul, situațiile financiare precare și abandonul școlar.
Când am început să fiu învățătoare, mărturisesc că nu știam pe unde să o apuc. Consumul de energie pe care-l investeam în fiecare copil și situația sa de acasă era epuizant. Unii nu au fost la grădiniță niciodată, unii erau foarte săraci. Efortul de a-i aduce la un nivel corespunzător clasei I părea imposibil de atins.
Dincolo de aportul cognitiv, satisfacerea nevoilor emoționale ale copiilor era totuși principalul motiv pentru care am ales să fiu aici. Această componentă este imperios necesară pentru a atinge succesul școlar, mai ales pentru elevii care provin din medii vulnerabile. Tocmai de aceea, am început să aplic strategii specifice, în funcție de contextul și istoricul fiecărui copil.
După ce am analizat nevoile emoționale ale copiilor, am ales teme specifice, pe baza cărora am adaptat activitățile. Teme precum: discriminarea rasială, violența și combaterea ei, lucrul în echipă și avantajele ei, dar mai ales, înțelegerea și autoreglarea emoțiilor.
<strong>Aproximativ 80% din timpul orelor, este abordată partea de SEL - social emotional learning. Lecțiile răspund la problemele și nevoile noastre specifice, cum ar fi: violența și absenteismul. </strong>
Pentru a răspunde la aceste două probleme, m-am uitat la nevoile din spate. Pentru a combate violența, am făcut două lecții pe săptămână, timp de două luni, doar despre acest subiect. Cărțile pe care le citeam zilnic abordau violența și îi învățau cum să-și gestioneze mai bine emoțiile. Am introdus până și o lecție despre „Cele 5 limbaje ale iubirii”, aceștia au fost mult mai înțelegători unii cu alții.
Cheia a fost să nu ne concentrăm doar pe școală, ci și pe ce se întâmplă acasă. În acest sens, discuțiile cu familiile copiilor, despre importanța școlii în viața lor și despre oportunitățile pe care aceștia le au, au ajutat. Cel mai mult au ajutat discuțiile zilnice unu la unu și lecțiile despre meserii, mai ales acelea care au avut invitați, precum medici veterinari, scriitori, șoferi.
Discuțiile purtate în particular cu fiecare copil după încheierea orelor au fost aproape terapeutice, aceștia își împărtășeau dorul de părinți, de frați, sau problemele de acasă. Dezvăluind astfel motivul pentru care se comportau într-un anumit fel. Lecțiile despre meserii le-au oferit o perspectivă și speranța că se poate. De câteva luni bune copiii întreabă zilnic: „Doamna, pot rămâne și eu astăzi după ore?”
După ore e momentul lor preferat, stăm la ceai, la povești și apoi lucrăm la aspectele la care aceștia nu se descurcă foarte bine: scrisul sau cititul. Literația de asemenea este o prioritate.
Cele mai frumoase și de impact activități pe care le-am făcut cu elevii-eroi sunt tocmai acelea care au implicat componenta socio-emoțională, și voi lăsa o listă mai jos:
Cu toate astea, mi-am învățat lecția. Nu poți face totul într-o singură zi. Așa că, m-am îndreptat cu mai multă blândețe, față de mine și față de cei implicați în proces.
Simona, Narcis, Sebastian, Marian, Luiza sunt câțiva dintre copiii care m-au învățat asta. Aceștia au evoluat extrem de mult și au dezvoltat un simț de răspundere impresionant față de școală și procesul de învățare. Deși la începutul anului erau cei mai dezinteresați, lipseau mult și aveau goluri mari. Dar cu multă răbdare, iubire și consecvență, aceștia au devenit aproape cei mai silitori elevi din clasă.
Îmi iau putere din simțul de răspundere a celor cinci, dar învăț să-mi îmbunătățesc metodele pentru cei care, în general, par dezinteresați. Scopul final este să aducem împreună, cât mai mulți copii în gașca supereroilor prezenți mereu la datorie, care să își folosească propriile superputeri.
Articolul integral în Școala 9.
Georgiana Riglea este învățătoare susținută de Teach for Romania la Școala Gimnazială Mironeasa, județul Iași. Este absolventă a Facultății de Economie și Administrare a Afacerilor, Specializarea Marketing și a Masterului de Marketing și Comunicare în Afaceri.