Numele său înseamnă ”onestitate” în limba arabă, a fost lansată în noiembrie 2016, iar aplicația invită oamenii să își spună părerea despre alți utilizatori bazându-se pe faptul că aceste ”review-uri” sunt anonime.
Ce este Sarahah
Aplicația a fost inițial gândită pentru corporații, mai exact pentru ca managerii să afle părerea reală a angajaților despre ei sau despre direcția în care merge compania fără să știe că salariații vorbesc cu șefii. Practic, era un fel de cutiuță de sugestii. Până acum aproape un miliard de mesaje au fost trimise.
Cât de anonim ești?
Numai că rețeaua nu este un loc chiar așa pozitiv pe cât se crede. Mai întâi, un analist de securitate, Zachary Julian, a descoperit că aplicația colectează lista de contacte din telefoanele utilizatorilor. Și face asta fără a fi util la ceva, pur și simplu le colectează. Zain al-Abidin Tawfiq, fondatorul aplicației, spune că aplicația colectează datele pentru introducerea în viitor a unei facilități care permite descoperirea prietenilor care și-au făcut cont pe rețeaua socială. Ulterior, din cauza criticilor, acesta a afirmat că facilitatea nu va mai fi introdusă, iar compania nu stochează date private, potrivit The Verge.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_784718d82c6e5b6f35d1b22a29d2759c.jpg)
Hărțuire și abuzuri
Mai nou, rețeaua a intrat într-un nou scandal din cauza amenințărilor și hărțuirii online. Fondatorul Zain al-Abidin Tawfiq spune că a introdus deja o serie de opțiuni, de filtre, astfel încât anumite mesaje amenințătoare sau cu înjurături nu se trimit. Numai că succesul său este limitat.
Nu este singurul caz de acest gen. Multe aplicații și rețele de socializare au întâmpinat aceeași problemă. Whisper, una dintre cele mai cunoscute aplicații anonime, folosește moderatori umani și inteligența artificială pentru a face ”poliția” comentariilor. În 2015 compania anunța că are 20 de milioane de utilizatori, dar în iulie a dat afară 20% dintre angajați, semn că nu o duce prea bine.
Sinucideri din cauza comentariilor de pe un site
Una dintre cele mai cunoscute platforme pentru adolescenți, Ask.fm a fost lansată în 2010. Utilizatorii pot pune întrebări sau comentarii anonime. Însă Ask.fm a avut parte de un scandal propriu, după ce mai mulți adolescenți s-au sinucis în SUA și Marea Britanie ca urmare a comentariilor răutăcioase. În acel moment, premierul de atunci, David Cameron, cerea ”boicotarea site-urilor iresponsabile” și asta pentru că cyberbullying-ul este un pericol pentru copii și este ignorat de părinți. La finele anului trecut, Ask.fm s-a rebrănduit într-un site de întrebări și răspunsuri, pe modelul Quora. Ask.fm are 150 de milioane de utilizatori, potrivit CNN Money.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a42f0fdbfdd82201f2c550dd0e64faea.jpg)
Aplicații care s-au închis din cauza violenței
Secret este o altă aplicație de comentarii anonime. În 2014 era foarte populară, iar utilizatorii puteau divulga secrete sub formă de poze sau diverser confesiuni. Numai că și aceasta a avut parte de propriile scandaluri: s-a aflat că toate acele comentarii nu erau chiar anonime. Compania a reparat această problemă, dar nu a reușit să rezolve alta: hărțuirea online. O instanță din Brazilia a obligat ulterior Apple și Google să elimine aplicația din magazinele lor online pentru iOS și Android. În aprilie 2015, fondatorul David Byttow a decis să închidă aplicația și să returneze banii investitorilor din cauza modului malițios în care oamenii o foloseau.
Yik Yak este un alt exemplu. În anul 2013 aplicația era chiar evaluată la 400 de milioane de dolari. Dar o serie de incidente, precum abuzuri online care s-au transformat chiar în crimă într-un caz, au dus la închiderea ei în luna aprilie a acestui an.
În fine, au mai existat cazuri de persoane care s-au sinucis după ce hackerii au spart site-uri pentru aventuri extraconjugale.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_0195a014c92925489d54c10a6f922efd.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_3b1976f365a60739e2754d0a9f8093d4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1cad82c05d87f5fffd7ed7f082b6f320.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f11061fd2837d1fcc11604b5eede196e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_8df8e2220bfd4fecabf208c6b6a48986.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_0353f971f5dcc8291d738a7dbe546965.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_f7488ef15e8f4169559c7d48e79a801c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_71af6c9a612922a317c68bf3025dbdbb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_0f409524aa1e55e0d326dd3a5e7cf057.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_34730a94a5462de3ea17eb17455b72bc.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.