Occidentul îl ajută pe Vladimir Putin în războiul din Ucraina: Rusia câștigă miliarde din exporturile de combustibili fosili

De la începutul acestei invazii, în februarie 2022, Rusia a câștigat de peste trei ori mai mulți bani din exporturile de hidrocarburi decât a primit Ucraina sub formă de ajutor din partea aliaților săi.

Date analizate de BBC arată că aliații occidentali ai Ucrainei au plătit Rusiei mai mult pentru hidrocarburile sale decât au oferit Ucrainei sub formă de sprijin.

Activiștii spun că guvernele din Europa și America de Nord trebuie să facă mai mult pentru a opri petrolul și gazul rusesc să alimenteze războiul din Ucraina.

Cât câștigă Rusia din exporturile de petrol și gaze

Veniturile obținute din vânzarea de petrol și gaze sunt esențiale pentru menținerea în funcțiune a mașinăriei de război rusești.

Petrolul și gazele reprezintă aproape o treime din veniturile bugetului de stat al Rusiei și peste 60% din exporturile țării.

În urma invaziei din februarie 2022, aliații Ucrainei au impus sancțiuni asupra hidrocarburilor rusești. SUA și Regatul Unit au interzis importurile de petrol și gaze din Rusia, iar UE a interzis importurile maritime de țiței rusesc, dar nu și gazul.

Cu toate acestea, până la 29 mai, Rusia câștigase deja peste 883 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili de la începutul invaziei, inclusiv 228 miliarde de euro de la țările care au impus sancțiuni, potrivit Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA).

Recomandări

Cazul Caracal. Procesul ultimilor rămaşi din lotul poliţiştilor şi magistraţilor acuzaţi că nu au salvat-o pe Alexandra din mâinile lui Gheorghe Dincă

Cea mai mare parte din această sumă – 209 miliarde de euro – a venit din partea statelor membre ale UE.

Țările UE au continuat să importe gaze naturale prin conducte direct din Rusia până când Ucraina a întrerupt tranzitul în ianuarie 2025, iar țițeiul rusesc este în continuare livrat prin conducte către Ungaria și Slovacia.

Gazul rusesc ajunge în continuare în Europa în cantități tot mai mari prin Turcia: datele CREA arată că volumul a crescut cu 26,77% în ianuarie și februarie 2025 față de aceeași perioadă din 2024.

Ungaria și Slovacia continuă, de asemenea, să primească gaze rusești prin conductele care trec prin Turcia.

În ciuda eforturilor Occidentului, în 2024, veniturile Rusiei din combustibili fosili au scăzut cu doar 5% comparativ cu 2023, în timp ce volumul exporturilor a scăzut cu doar 6%, potrivit CREA.

În plus, anul trecut s-a înregistrat o creștere de 6% a veniturilor din exporturile de țiței și o creștere anuală de 9% a veniturilor din gazele livrate prin conducte.

Rusia: Exporturile de gaze către Europa au crescut cu 20% în 2024, iar exporturile de GNL au atins niveluri record

Estimările rusești arată că exporturile de gaze către Europa au crescut cu până la 20% în 2024, iar exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) au atins niveluri record. În prezent, jumătate din exporturile de GNL ale Rusiei merg către UE, potrivit CREA.

Recomandări

Țările în care salvarea cu elicopterul de pe munte costă 90 de euro pe minut. Tariful, introdus pentru a descuraja comportamentul imprudent. „La noi îți dă și bani de tren”

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, spune că alianța nu a impus „cele mai dure sancțiuni” asupra petrolului și gazului rusesc deoarece unele state membre se tem de o escaladare a conflictului și pentru că achiziționarea acestora este „mai ieftină pe termen scurt”.

Importurile de GNL nu au fost incluse în cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei aprobat de UE, însă a fost adoptată o foaie de parcurs pentru eliminarea completă a gazelor rusești până la sfârșitul anului 2027.

Datele arată că banii obținuți de Rusia din vânzarea combustibililor fosili au depășit în mod constant valoarea ajutorului acordat Ucrainei de către aliații săi.

Setea de combustibil riscă să compromită eforturile Occidentului de a limita capacitatea Rusiei de a finanța războiul.

Mai Rosner, coordonatoare senior în cadrul organizației Global Witness, afirmă că mulți decidenți politici din Occident se tem că oprirea importurilor de combustibili rusești va duce la creșterea prețurilor la energie.

„Nu există o dorință reală în multe guverne de a limita cu adevărat capacitatea Rusiei de a produce și vinde petrol. Există prea multă teamă legată de ceea ce ar însemna asta pentru piețele energetice globale. S-a tras o linie: să nu se perturbe prea tare piața”, a declarat ea.

Recomandări

Doi ani după revolta Wagner, una dintre cele mai haotice zile din istoria recentă a Rusiei

„Portița rafinăriilor” unde petrolul rusesc se diluează cu țiței din alte țări

Pe lângă vânzările directe, o parte din petrolul exportat de Rusia ajunge în Occident după ce este procesat în produse rafinate în țări terțe – un fenomen cunoscut sub numele de „portița rafinăriilor”. Uneori, acesta este amestecat și cu țiței din alte țări.

CREA afirmă că a identificat trei „rafinării-spălătorie” în Turcia și trei în India care procesează țiței rusesc și vând combustibilii rezultați către țările care au impus sancțiuni.

Acestea ar fi folosit țiței rusesc în valoare de 6,1 miliarde de euro pentru a produce combustibili vânduți apoi către aceste state.

Ministerul petrolului din India a criticat raportul CREA, calificându-l drept „un efort înșelător de a păta imaginea Indiei”.

„Aceste țări știu că statele care au impus sancțiuni sunt dispuse să accepte acest lucru. Este o portiță. Este perfect legal. Toată lumea știe, dar nimeni nu face mare lucru ca să o închidă”, spune Vaibhav Raghunandan, analist la CREA.

Activiștii și experții susțin că guvernele occidentale au la dispoziție instrumentele necesare pentru a opri fluxul de bani din petrol și gaze către Kremlin.

Fostul ministru adjunct al Energiei din Rusia, Vladimir Milov, devenit acum un opozant convins al lui Vladimir Putin, consideră că sancțiunile asupra comerțului cu hidrocarburi rusești ar trebui aplicate mai eficient – în special plafonul de preț pentru petrol adoptat de țările G7, despre care afirmă că „nu funcționează”.

El se teme însă că reorganizarea guvernului american lansată de președintele Donald Trump va slăbi agențiile responsabile de aplicarea sancțiunilor, precum Trezoreria SUA sau Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC).

O altă direcție de acțiune este menținerea presiunii asupra „flotei fantomă” a Rusiei, formată din navele-cisternă implicate în eludarea sancțiunilor.

„Este o operațiune chirurgicală complexă. Este nevoie de lansarea periodică de noi liste cu nave sancționate, companii-fantomă, comercianți, asigurători etc., la fiecare câteva săptămâni”, spune Milov.

Potrivit lui, în acest domeniu, guvernele occidentale au fost mult mai eficiente, în special după introducerea de noi sancțiuni de către administrația Biden în ianuarie 2025.

Mai Rosner consideră că interzicerea exporturilor de GNL rusesc către Europa și închiderea portiței rafinăriilor ar fi „pași importanți în finalizarea decuplării Occidentului de hidrocarburile rusești”.

Potrivit lui Raghunandan, renunțarea UE la importurile de GNL rusesc ar fi relativ ușor de realizat.

„50% din exporturile de GNL ale Rusiei se îndreaptă spre Uniunea Europeană, iar doar 5% din consumul total de gaze GNL al UE în 2024 a provenit din Rusia. Așadar, dacă UE decide să întrerupă complet importurile de gaz rusesc, Rusia va avea de suferit mult mai mult decât consumatorii europeni”, a declarat el.

Planul lui Trump privind prețul petrolului pentru a opri războiul

Experții au respins ideea lui Donald Trump conform căreia războiul din Ucraina se va încheia dacă OPEC va reduce prețul petrolului.

„Oamenii din Moscova râd de această idee, pentru că partea care va avea cel mai mult de suferit este industria americană de petrol de șist, cea mai puțin competitivă din lume în ceea ce privește costurile”, a spus Milov.

Raghunandan spune că și costurile de producție ale Rusiei sunt mai mici decât cele ale țărilor OPEC, precum Arabia Saudită, astfel că acestea din urmă ar suferi mai repede de pe urma scăderii prețurilor.

„Nu există nicio șansă ca Arabia Saudită să accepte așa ceva. S-a mai încercat. A dus la conflicte între Arabia Saudită și SUA”, afirmă el.

Rosner subliniază că există atât probleme morale, cât și practice în faptul că Occidentul cumpără hidrocarburi rusești în timp ce sprijină Ucraina.

„Avem acum o situație în care finanțăm agresorul într-un război pe care îl condamnăm și, în același timp, finanțăm și rezistența la război. Această dependență de combustibilii fosili ne face prizonieri ai piețelor energetice, ai marilor producători globali și ai dictatorilor ostili”, a încheiat Mai Rosner.

Rezultate finale BAC 2025, după comtestații – publicate pe edu.ro!