Oded Ailam, fost șef al contraterorismului din Mossad: „Noua superputere care se conturează în Orientul Mijlociu este condusă de Turcia și Qatar” 

24 de ani în Mossad

Oded Ailam (71 de ani) are o experiență vastă în domeniul securității și informațiilor, având o carieră de 24 de ani în Mossad, agenția de informații de elită a Israelului. 

Printre numeroasele sale funcții de rang înalt a fost aceea de director al Centrului de Combatere a Terorismului (CTC) al Mossad. După ce s-a retras din serviciu, Ailam a trecut în sectorul privat, oferind servicii de consultanță în domeniul securității și strategiei. 

Este absolvent al Universității Ben-Gurion, unde a obținut o diplomă în inginerie industrială și management. De asemenea, a fondat o companie specializată în soluții de control al calității industriale. A publicat și un roman, ce a devenit un bestseller în Israel. Este scriitor și colaborator la scenarii în Hollywood, Franța și Israel, aducând expertiza sa în spionaj și securitate în lumea povestirilor.

În cadrul interviului acordat pentru Libertatea, Oded Ailam a explicat și cum a fost posibilă revenirea uimitoare a Israelului militar, social și strategic după ce, în urma atacurilor din 7 octombrie 2023, Israelul părea necoordonat, copleșit și divizat intern. 

Regimul din Iran investește 30% din resurse în armament

Libertatea: Care este puterea militară a Iranului în acest moment?
Oded Ailam: Regimul iranian a investit aproape 30% din resursele sale în construirea tuturor tipurilor de arme și este rezultatul războiului Irak-Iran care s-a încheiat în august 1988. Regimul a realizat că avea nevoie de arme pentru a proteja Iranul de orice fel de angajament și de adversari, în special din partea SUA. Erau siguri la momentul respectiv că implicarea SUA în Irak era factorul principal pentru care Irakul începuse acest război. 

Vreau să vă reamintesc că, în iulie 1988, americanii au doborât din greșeală un avion civil iranian, iar regimul era convins că a fost un act deliberat. Iranul a decis atunci că trebuie să-și construiască propriul sistem de apărare și că va face acest lucru în două moduri: în primul rând, creând toate acele proxy-uri care vor face treaba pentru ei, cum ar fi Houthi, Hezbollah și Hamas, iar în al doilea rând, creând capacități de rachete cu care să poată lovi orice bază americană din apropierea Iranului. Și au extins-o la o capacitate foarte mare, în ciuda sancțiunilor și a tuturor restricțiilor care le-au fost impuse, și acesta este motivul pentru care au reușit, împreună cu ajutoarele din Coreea de Nord și China, să creeze un sistem atât de imens. 

– Rachetele cu rază lungă de acțiune ale Iranului ar putea să lovească țările europene? Este Europa în pericol din cauza războiului din Iran?
– Este un pic dificil de răspuns, deoarece în prezent, iranienii n-au multe rachete supersonice în dotare, deși susțin că dețin rachete cu o rază de acțiune de 5.000 de kilometri, rachete balistice intercontinentale. Nu există dovezi că le au cu adevărat. Cu toate acestea, cu siguranță vor încerca, dacă vor supraviețui acestei campanii, să obțină un fel de pârghie cu care să poată lovi și Europa. Dar în Europa, regimul iranian are și alte resurse, cum ar fi terorismul. Au celule teroriste. Au Hezbollah. Au un fel de celule teroriste narco în Europa, peste tot în Europa, pe care le pot activa apăsând un buton și spunându-le să treacă la treabă. 

Factori de care depinde agresivitatea externă a Iranului

– Cât de expusă este România la potențiale atacuri ale Iranului?
– România este destul de expusă și, cu siguranță, în cazul în care regimul este cu spatele la zid și este ca un animal rănit, vor iniția cât mai multe atacuri în Europa, iar România, fiind un aliat al Statelor Unite, poate fi, cu siguranță, o țintă. Dar depinde de doi factori: cât de mult este regimul din Iran în măsură să reacționeze în acest moment și cât de repede vor reuși israelienii și americanii să le distrugă capacitatea de atac. 

– Care este structura de putere a Iranului?
– Trebuie să înțelegeți că Garda Revoluționară nu este doar un fel de miliție sau armată. Este un conglomerat economic uriaș, aproximativ 30% din veniturile din petrol merg direct la Garda Revoluționară, iar aceasta are o infrastructură economică uriașă în Iran și în afara Teheranului, așa că există foarte mulți bani și interese mari pentru a-și susține și menține puterea. Multe familii iraniene se află în al doilea și al treilea cerc al Gărzii Revoluționare și primesc o mulțime de bani negri în propriile buzunare, ajutându-i astfel să-și mențină controlul și capacitatea asupra populației iraniene, ceea ce face mult mai dificilă desființarea lor. 

– Credeți că războiul din Iran va fi unul de lungă durată?
– Nu, nu va fi unul de lungă durată, pur și simplu pentru că americanii nu vor să se implice într-o operațiune de lungă durată. Ei încă mai poartă cicatricile Irakului, Afganistanului și Vietnamului. Așadar, indiferent ce se va întâmpla, nu va fi o campanie de lungă durată. Va dura probabil câteva săptămâni, dar nu va fi o campanie de lungă durată. Obiectivul principal acum este eliminarea și anihilarea cât mai multor forțe ale acestui regim, pentru ca, la un moment dat, poporul iranian să se ocupe singur de ele. 

Cum s-a refăcut Israelul după atacurile din 7 octombrie 2023

– Și-a revenit Israelul după atacul din 7 octombrie 2023?
– Pentru că israelienii sunt o națiune foarte avansată din punct de vedere tehnologic, un popor inovator și, de asemenea, idealist în ceea ce privește soarta sionismului și soarta Israelului, nu este de mirare că am ieșit aproape din cenușa catastrofei din 7 octombrie 2023 și ne-am recuperat foarte repede. Cred că avem sisteme de recuperare foarte extinse și excelente în Israel, care nu se regăsesc nicăieri în lume. Iar poporul israelian are spiritul și imaginația necesare pentru a depăși o astfel de catastrofă.

– Poate avea Iranul o conducere nouă?
– Sunt sigur că va dura ceva timp până când actualul regim va fi demontat. Cred că va exista o perioadă de tranziție în care probabil unele forțe din cadrul regimului vor prelua puterea. Există o șansă considerabilă ca unele forțe din interior, poate din armată sau din Garda Revoluționară sau altele să preia puterea și să fie mai moderate și să facă destul de multe concesii față de cererile SUA și Israelului, dar va dura ceva timp până când această Republică Islamică va fi anihilată sau eradicată sau va ieși din scenă. Cred că va fi o perioadă de tranziție, iar ulterior, în acest sens, regimul nu va mai exista. 

– Din punct de vedere economic, în ce măsură va fi afectat Orientul Mijlociu de războiul cu Iranul pe termen scurt și mediu?
– Cred că pe termen scurt vor exista consecințe, vom asista la o creștere a prețului petrolului, cred că vor apărea probleme cu gazul natural produs de Qatar și cred că prețurile vor crește. Cred că și turismul va avea de suferit, în special în Emiratele Arabe Unite și așa mai departe. Deci, pe termen scurt, desigur, vor exista consecințe, dar cred că pe termen lung vom asista la o schimbare în Orientul Mijlociu, la căderea axei șiite, care este sursa tulburărilor provocate de rachete, și la apariția unei noi axe. Deci, cred că pe termen scurt vor exista, cu siguranță, repercusiuni, dar pe termen lung, nu cred că vor fi repercusiuni majore. 

– Care ar trebui să fie, în opinia dumneavoastră, abordarea Europei în ceea ce privește războiul cu Iranul?
– Abordarea țărilor europene de a nu se alătura acestei campanii nu este una normală, deoarece este foarte clar că este vorba de bine împotriva răului. Este vorba despre valori și norme împotriva entității fanatice jihadiste, iar faptul că europenii au decis să se retragă și să nu ia parte este rușinos, deși fac parte din Europa și NATO și, dacă vă amintiți, există un articol 5 în Carta NATO care spune în mod explicit că, dacă una dintre țările NATO este atacată, celelalte au posibilitatea de a se alătura, iar aici vedem o lașitate rușinoasă din partea țărilor europene care nu doresc să lupte pentru valorile lor. M-aș fi așteptat ca toate țările europene să trimită forțe în Orientul Mijlociu și să ajute America și Israelul în acest război drept împotriva răului și cred că este un punct foarte negativ pentru democrațiile europene. 

„Rusia își pierde aliații și e izolată”

– Cât de mult va fi afectată Rusia de războiul din Iran?
– Cred că Rusia chiar câștigă în acest moment din războiul cu Iranul, deoarece prețurile petrolului cresc, iar Rusia este exportatoare de petrol. Cred că în prezent obține profituri mari. Pe termen lung, Rusia își pierde aliații, a pierdut regimul Assad în Siria, pierde iranienii și este practic izolată, fără capacități în regiune, și cred că noua superputere care se conturează în Orientul Mijlociu este condusă de Turcia și Qatar. 

– Doi lideri prietenoși cu China, cei din Venezuela și Iran, au fost eliminați în ultimele luni. Va exista o replică a Beijingului?
– Poziția Chinei este foarte tipică pentru chinezi. Chinezii nu se vor confrunta sub nicio formă cu SUA din punct de vedere militar, deoarece știu că sunt destul de inferiori și, de asemenea, în acest moment există un fel de probleme în cadrul eșaloanelor superioare ale forțelor chineze, cred că mulți generali au fost înlăturați sau arestați. Cred că poziția Chinei în această chestiune a fost foarte subtilă și foarte distantă. În primul rând, ei nu sunt îndrăgostiți de această autoritate, această entitate musulmană jihadistă. Amintiți-vă ce fac chinezii cu uigurii, musulmanii din țara lor. Așadar, a fost doar un fel de alianță de interese, nimic mai mult. Nu există nimic între China și Iran. În al doilea rând, China nu vrea să-și irosească puterea sau energia pe ceva unde consideră că va pierde, iar Iranul pierde, cu siguranță, acum. Desigur, China este un importator major de petrol iranian.

De fapt, 15% din petrolul Chinei provine din Iran. Nu este o cifră semnificativă, dar, având în vedere că economia Chinei a acumulat deja stocuri uriașe de petrol, poate să se susțină cu ușurință câteva luni fără petrolul iranian și nu are nicio problemă în acest sens. Dar cred că, în acest moment, China stă pe margine sau, mai bine zis, stă pe baricada chineză, observând tot ce se întâmplă și fără a lua o poziție. S-ar putea crede că Beijingul nu apreciază prea mult acest regim fundamentalist tiranic din Iran. Principalul lucru pe care trebuie să-l înțelegeți este că, în Iran, totul este importat din China, iar Iranul depinde foarte mult de China în aproape toate aspectele. Așadar, își pot permite să stea și să privească.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE