Olimpici Umiliți Acasă, Premiați Peste Hotare. Cum Dă România Cu Piciorul Celei Mai Importante Resurse Strategice Pe Care O Are: Creierele

Imaginile publicate recent de EduPedu de la olimpiadele naționale de limbi străine au făcut înconjurul țării, determinând societatea să reacționeze împotriva unei clase politice a cărei preocupare pare să fie asigurarea confortului propriilor lideri și cam atât.

În paralel, în același weekend, aflam că echipa României la robotică a câștigat locul I la First Tech Challenge, organizată în Houston, Statele Unite ale Americii – Oscarul roboticii pentru liceeni. Această reușită a trecut razant pe lângă ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, care nu a transmis nici măcar un mesaj de felicitări copiilor premiați la nivel mondial pentru performanțele lor într-o disciplină care nu este studiată în liceele din România.

Crearea unor specializări la nivel de învățământ liceal care să îmbine matematica, informatica și robotica, un domeniu la care elevii români excelează, a fost prevăzută în Strategia pentru digitalizarea învățământului – SMART-Edu, dar propunerea nu a mai fost implementată de Ministerul Educației.

40% dintre emigranții români au studii superioare

Cu un sistem de cercetare-dezvoltare-inovare pe butuci și o economie mult prea puțin competitivă pe piețele internaționale, România, prin Guvernul său, își permite luxul de a da cu piciorul singurei resursei strategice care ne-ar putea determina să fim competitivi pe termen lung: creierele.

Recomandări

Filmul crimei din Sectorul 4. Bărbatul căutat pentru crimă i-a mărturisit mamei sale că a omorât-o pe fetiţa de 12 ani

Drenarea inteligenței este un fenomen real, un trend pe care România nu doar că nu l-a anticipat, dar face mult prea puține eforturi pentru a-l inversa. Aproape 40% dintre emigranții români au studii superioare, aspect reliefat de către Banca Mondială și menționat de Calea Europeană. „Politicile care vizează păstrarea forței de lucru calificate includ promovarea sectorului privat și stimularea creării de locuri de muncă, investițiile în învățământul superior și creșterea oportunităților pentru femei în economie”, se arată în același raport.

Politicile publice pentru stimularea inserției tinerilor supradotați pe piața de muncă românească „sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire”, ca să ne întoarcem la universala ironie a lui Ion Luca Caragiale. Lipsa de viziune pentru adoptarea unor măsuri eficiente care să-i răsplătească pe acești tineri de care România are nevoie ne face neputincioși în fața valului emigrației, a exodului creierelor.

Ultima oară când subiectul s-a regăsit pe agenda publică a fost atunci când șefa tinerilor liberali, ex-deputata Mara Mareș, actual consilier de stat la cabinetul prim-ministrului Nicolae Ciucă, a propus crearea unui fond de investiții prin care tinerilor merituoși să le fie finanțate studiile în străinătate. Dacă tinerii decideau să se întoarcă în țară, nu mai erau obligați să dea banii înapoi, astfel Guvernul se angaja la un soi de politică publică asemănător unui joc de poker, unde pariul că acești tineri se vor întoarce în slujba statului român și economiei autohtone ar fi fost mult prea riscant.

Recomandări

EXCLUSIV. Voluntar ucrainean vorbește pentru publicul Libertatea din mijlocul inundațiilor: „Rușii au bombardat centrul de evacuare, abia plecasem de acolo”

Pe lângă riscul asociat acestei propuneri de politică publică, rămasă la stadiul de idee, este probată și lipsa viziunii strategice. România ar fi urmat să plătească studiul în străinătate al unor tineri capabili de performanță academică, în timp ce aceeași Românie nu are nici măcar o universitate în top 100 la nivel global.

Avem lege pentru elevii capabili de performanță înaltă, dar nu o aplicăm

Avem însă o legislație care îi obligă pe decidenți să-și asume măsuri concrete pentru sprijinirea acestor tineri. Încă din 2007 există o lege privind educația copiilor capabili de performanță înaltă (17/2007). Sprijinul acestor copii trebuie realizat, potrivit legii, prin:

adaptarea obiectivelor, conținuturilor, a strategiilor didactice de predare, învățare și evaluare la posibilitățile aptitudinale, cognitive, afective și motrice, la ritmul și la stilul de învățare ale tinerilor capabili de performanță înaltă;
educarea tinerilor capabili de performanță înaltă în centre specializate, publice sau private, prin intermediul claselor specializate, al școlilor de weekend, al taberelor de instruire, al școlilor de vară și al programelor de învățământ la distanță sau prin alte forme.

Recomandări

Înregistrări șocante într-un dosar DIICOT. Doi angajați se plâng că șefii le-au băgat pe gât, de la firmele de casă, cantități uriașe de produse de birotică: „Două milioane cinci sute de coli”

De asemenea, în Legea educației naționale (la articolul 57) este prevăzută înființarea Centrului Național de Instruire Diferențiată, prin Hotărâre de Guvern, o instituție care are scopul de a coordona pregătirea copiilor capabili de performanță academică.

Guvernul nu doar că nu poate da curs unor propuneri originale pentru a determina inversarea fenomenului brain drain, dar nici măcar nu poate implementa prevederile actuale din Legea educației menite să stimuleze excelența în sistemul de învățământ românesc.

Olimpici umiliți acasă, premiați peste hotare. Cum dă România cu piciorul celei mai importante resurse strategice pe care o are: creierele

40% dintre emigranții români au studii superioare

Avem lege pentru elevii capabili de performanță înaltă, dar nu o aplicăm

Știri mondene

Știri România