Începând cu 24 iulie, omenirea începe să consume resurse din contul generațiilor viitoare. Asta înseamnă că toate resursele pe care Pământul le poate regenera într-un an vor fi deja epuizate, cu o săptămână mai devreme decât în 2024. România se află deja pe datorie ecologică încă din 31 mai, comunică asociația Environ, care citează date publicate de Global Footprint Network, organizația internațională care calculează în fiecare an „Earth Overshoot Day” („Ziua Suprasolicitării Pământului”, sau „Ziua Depășirii”).

Ce înseamnă „Ziua Depășirii”

„Ziua Depășirii” marchează momentul în care cererea pentru resurse și servicii ecologice dintr-un an depășește ceea ce Pământul poate regenera în acel an. Practic, după această dată, omenirea trăiește prin epuizarea capitalului natural, erodând și mai mult biosfera. Tot ce se consumă pe Pământ în acest interval, hrană, energie, materii prime, se face pe seama resurselor „alocate” generațiilor viitoare, explică experții de la Global Footprint Network.

Țările cel mai bine plasate în topul sustenabilității sunt Uruguay (cu „Ziua Depășirii” pe 17 decembrie), Indonezia (18 noiembrie) și Nicaragua (11 noiembrie). La polul opus, cele mai risipitoare țări sunt Qatar (6 februarie), Luxemburg (17 februarie) și Singapore (26 februarie).

Țările lumii în funcție de „Ziua Depășirii”
Țările lumii în funcție de „Ziua Depășirii”

Dacă în anii 70 „Ziua Depășirii” era plasată în luna decembrie, situația a ajuns să se deterioreze treptat, astfel încât în ultimii cinci ani s-a ajuns ca resursele ecologice ale Terrei să se consume încă din luna iulie.

Evoluția „Zilei Depășirii” în perioada 1971 - 1925
Evoluția „Zilei Depășirii” în perioada 1971 – 1925

„Vestea proastă este că omenirea consumă cu mult peste capacitatea de regenerare a planetei. Consumul excesiv de resurse naturale ne apropie, an de an, de dezechilibre ecologice majore, iar faptul că Ziua Depășirii survine tot mai devreme este un semnal clar că actualul model economic nu mai este sustenabil. În acest context, este esențial să ne analizăm obiceiurile de consum și să acționăm acolo unde putem genera un impact rapid și semnificativ.

Un exemplu concret este reprezentat de echipamentele electrice și electronice – produse indispensabile în viața de zi cu zi, dar a căror reciclare corectă contribuie direct la conservarea resurselor și protejarea mediului. Vestea bună este că soluțiile există, sunt la îndemâna noastră, iar reciclarea acestor echipamente este una dintre cele mai eficiente. Avem infrastructura necesară – mai lipsește doar decizia conștientă de a o folosi”, afirmă Roxana Puia, director de marketing al Asociației Environ, a cărei misiune este să asigure un transfer de responsabilitate în domeniul deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

Potrivit Asociației Environ, omenirea a produs în 2022 62 de milioane tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), dintre care a colectat și reciclat corect doar 22,3%. Statele membre UE stau mai bine decât media, cu 40,1% deșeuri electrice colectate și reciclate. În ceea ce privește România, rata de colectare a fost de 45,4%, cu medie de circa 7.7 kilograme pe cap de locuitor.

România își consumă resursele cu două luni mai repede decât media mondială

În acest an, România a ajuns în „Ziua Depășirii” în data de 31 mai, cu aproape două luni mai devreme decât media mondială. Anul trecut, România își epuiza resursele pe 20 iulie, ceea ce reprezintă un regres semnificativ în privința sustenabilității.

România se află pe locul 34 în clasamentul celor mai atente țări la resursele naturale, imediat după Ungaria, pentru care „Ziua Depășirii” a fost pe 2 iunie, și înainte de Grecia (25 mai). Dintre țările europene, cel mai bine plasată în acest clasament este Albania (13 septembrie).

Situația poate reveni la normal, cu responsabilitate

Global Footprint Network a calculat că, dacă și-ar propune ca obiectiv întârzierea „Zilei Depășirii” cu șase zile pe an, omenirea ar putea să revină în limitele ecologice suportate de Pământ până în 2050. Acest lucru este posibil prin politici publice eficiente, dar și prin comportamente individuale responsabile: reducerea consumului inutil, reutilizare, reciclare, mobilitate alternativă, alegerea produselor locale și de sezon.

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.