OMS a întrerupt testele cu Plaquenil și Kaletra, România le continuă. Dr. Adrian Marinescu: “Hidroxiclorochina chiar e eficientă”

Pe 7 august, Ministerul Sănătății a publicat în Monitorul Oficial noul Protocol de tratament al infecției cu noul coronavirus. 

“Având în vedere creșterea numărului de cazuri de COVID-19 pe teritoriul României, inclusiv a formelor severe de îmbolnăvire și acumularea de noi date clinice, Comisia de boli infecțioase a Ministerului Sănătății propune un protocol de tratament revizuit. Prima variantă a avut la bază un draft al colegilor infecționiști de la Cluj, fără a aborda în detaliu situații particulare”, motivează MS noul protocol.

China, Italia, Belgia și SUA

“Pentru acest protocol am analizat prevederile documentelor emise de Organizația Mondială a Sănătății și Centrul European de Combatere și Prevenire a Bolilor, ale ghidurilor terapeutice elaborate în China, Italia, Belgia și SUA și alte materiale publicate de la realizarea versiunii anterioare”, mai spune ministerul.

Ghidul terapeutic include principiile schemelor antivirale, celei anticoagulante, a antibioticelor, imunomodulatoarelor, inclusiv plasma convalescentă, cea antibiotică și antiinfecțioasă și suportul funcțiilor vitale, dar și alte măsuri terapeutice.

Sunt folosite 5 antivirale, din care două au născut controverse pe plan mondial

Recomandări

Cum au făcut praf Constituția niște judecători CCR? Cazul Șoșoacă nu e despre Șoșoacă

Medicația antivirală, “care trebuie administrată cât mai precoce, de dorit de la începutul perioadei simptomatice, pentru limitarea riscului de trecere a pacientului către faza dominată de excesul de inflamație în care apar mai frecvent manifestări severe de boală”, e formată din 5 medicamente potențial active împotriva COVID: Hidroxiclorochina (sub denumirea comercială Plaquenil), Lopinavir-Ritonavir (Kaletra), Remdesevir, Umifenovir și Favipiravir.

Totul a culminat cu decizia OMS, care în urmă cu șase săptămâni a stopat studiile clinice cu aceste antivirale.

“Experiență bogată privind eficacitatea Hidroxiclorochinei”

Datele contradictorii privind eficiența și efectele adverse în tratamentul cu Hidroxiclorochină sunt menționate și în noul Protocol: un studiu randomizat asupra a 150 de pacienți a arătat lipsa scăderii semnificative a duratei până la negativare COVID și creșterea efectelor adverse la pacienții tratați cu Hidroxiclorochină.

Recomandări

O mașină s-a răsturnat la intrarea în Pasajul Lujerului, din București, pe linia de tramvai 41 | VIDEO

Iar alte studii au arătat că nu reduce letalitatea și nici necesarul de terapie intensivă”.

Ce spune purtătorul de cuvânt de la “Matei Balș”

Adrian Marinescu, doctor infecționist la Institul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din București susține că unele decizii luate de țări precum Marea Britanie, care a stopat înrolarea de pacienți în cadrul studiului Recovery și care primeau hidroxiclorochină ori anunțul privind suspendarea a autorizației provizorii acordate de FDA pentru utilizarea acestui antiviral în tratamentul COVID au avut un impact negativ folosirii Hidroxiclorochinei.

“Noi avem o experiență bogată privind eficiența Hidroxiclorochinei asupra pacienților infectați cu noul coronavirus uneori chiar în prevenire unor forme severe ale bolii. Aceste reacții adverse nu sunt reale dacă pacientul este monitorizat cardiac atent. Acest tratament se regăsește și în ghidul  SUA, dar și al altor țări și rămâne o alternativă în lipsa altor medicamente mai eficiente”, a declarat medicul infecționist.

Recomandări

Ce sunt învățați liberalii să spună despre „criza” din coaliție, Șoșoacă și Lasconi

“Kaletra nu face rău, dar nici bine”

Cât privește asocierea de antivirale Lapinavirul/Ritonavir, cunoscută și sub denumirea Kaletra, Ministerul Sănătății a luat în calcul mai multe studii care nu concordă. 

“Un studiu clinic randomizat efectuat asupra a 199 de pacienți cu forme medii și severe au arătat că Lopinavir/Ritonavir a determinat o regresie mai rapidă a simptomelor și a redus rata de decese fără ca diferența să atingă pragul semnificației statistice, iar un altul a generat mai multe efecte adverse și nu a redus durata de excreție virală.

“Totuși, având în vedere datele favorabile existente, acest medicament rămâne încă o alternativă, în absența unor medicamente mai eficiente. Un plus suplimentar este legat de forma de administrare lichidă utilizabilă la pacientul intubat orotraheal și la nou-născut”, își motivează MS menținerea acestor antivirale în protocolul terapeutic COVID.

“Încă nu a apărut glonțul de argint în lupta cu COVID”

Doctorul Adrian Marinescu susține însă că Institutul Matei Balș nu mai folosește această asociere de antivirale, care apare în protocolul MS.

“Nu face rău, dar nici nu și-a arătat eficacitatea vizibilă”, a declarat medicul-infecționist, precizând că nici americanii nu-l mai au în ghidurile terapeutice COVID.

“Încă nu a apărut glonțul de argint în lupta cu noul coronavirus. Ramdesivir este un antiviral care a demonstrat cel mai mult, reduce durata de evoluție a bolii, tratamentul anticoagulant este, de asemenea, foarte eficient”.

Dr. Adrian Marinescu:

“La noi, la «Balș», pacienții critici primesc mai toate schemele terapeutice, dar și așa nu reușim să-i salvăm pe toți”, a mai spus doctorul Marinescu.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro