Procesul italienilor acuzați de Parchetul European că au trucat în România licitații de 100 de milioane de euro. Discuții confidențiale dintre o avocată și clienții ei, excluse din dosar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tribunalul București a restituit Parchetului European, în procedura de cameră preliminară, un dosar în care EPPO a trimis în judecată trei italieni acuzați că au fost implicați în trucarea unor licitații de peste 500 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 100 de milioane de euro).
Cuprins:
- Acuzațiile Parchetului European
- Avocata firmelor italiene, pusă să trimită conversațiile cu clienții
- Ar fi fost încălcat secretul profesional
- Alte argumente ale procurorilor care au fost respinse
- Firmele „induse în eroare” pe care procurorii le-au uitat
- „Inculpaților li s-a încălcat dreptul la apărare”
- Probele din telefonul liderului care au rămas în picioare
- Remedierile nu au convins judecătorul
Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a constatat că rechizitoriul are mai multe „hibe”, la dosar fiind depuse, cu încălcarea secretului profesional, inclusiv convorbiri confidențiale de pe WhatsApp dintre o avocată și clienții ei, dar și interceptări ale convorbirilor dintre avocată și clienți.
Hotărârea Tribunalului București nu este definitivă, decizia fiind contestată la Curtea de Apel București, care a rămas în pronunțare pentru 8 octombrie 2026.
Acuzațiile Parchetului European
Procurorii Parchetului European, condus de Laura Codruța Kövesi, au trimis în judecată, în iunie 2025, un dosar în care trei italieni sunt acuzați de o fraudă cu fonduri europene și naționale în valoare de 100 de milioane de euro.
Potrivit procurorilor, italienii controlau trei firme italiene (Consorzio Stabile EBG, Consorzio Stabile EBG Group și Consorzio Future Buil), pe care le-au folosit ca terț susținător sau asociat în 23 de licitații din România, finanțate prin POIM și POR.
Potrivit EPPO, documentele privind cifra de afaceri și „experiența similară” ar fi fost false, dar 13 licitații în valoare de 100 de milioane de euro au fost câștigate.
„Pentru a-și dovedi capacitatea financiară și experiența în proiecte similare, aceștia ar fi furnizat documente false, inclusiv bilanțuri contabile care atestă că firmele italiene au avut o cifră de afaceri medie anuală de peste 50 de milioane de euro. În realitate, conform anchetei, cifra de afaceri a fost de 30 de ori mai mică. De asemenea, au prezentat contracte pentru executarea de lucrări în Irak care, pe baza probelor, nu corespundeau adevărului”, acuză Parchetul European.
În plus, a mai arătat EPPO, două dintre firmele utilizate de grup primiseră, înainte de a opera în România, din partea autorităților antimafia din Italia, o interdicție de a participa la licitații publice în „Cizmă”.
Potrivit RISE Project, una dintre firmele românești pentru care italienii trimiși în judecată de EPPO au girat a fost EMV Util, controlată de milionarul Ion Bejeriță, pasager în avionul Nordis alături de „greii” PSD. În dosarul EPPO, firma lui Bejeriță este parte vătămată.
Avocata firmelor italiene, pusă să trimită conversațiile cu clienții
Dosarul a fost trimis în judecată la Tribunalul București. În procedura de cameră preliminară, în care este verificat rechizitoriul, apărătorii italienilor au reclamat faptul că, în timpul anchetei, avocata pentru probleme comerciale a firmelor italiene a fost audiată de Parchetul European ca martor, fiind încălcat astfel articolul de lege care prevede că avocatul nu poate fi audiat ca martor și nu poate furniza relații despre cauza în care a fost angajat fără „dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă din partea tuturor clienților săi interesați în cauză”.
Mai mult decât atât, avocații italienilor au reclamat că avocatei i-au fost cerute convorbirile de pe WhatsApp cu clienții săi, iar aceasta s-a conformat și le-a trimis procurorilor prin e-mail. Separat, mai multe convorbiri dintre avocată și clienții ei au fost interceptate, iar transcrierile au fost depuse la dosar.
Ar fi fost încălcat secretul profesional
Procurorii europeni au susținut că informațiile puse la dispoziție de avocată nu erau confidențiale, fiind „cunoscute de un număr nedeterminat de persoane”. Judecătorul român a decis că „nu pot fi reținute aspectele invocate de procuror”, argumentul fiind „contrazis chiar de recurgerea din partea procurorului la necesitatea administrării unor astfel de probe pentru a fi identificate persoanele care acționau în numele reprezentanților legali ai societăților italiene”.
„Martora a fost audiată în această calitate tocmai cu privire la aspectele pe care le-a putut cunoaște în virtutea contractului de asistență încheiat cu societățile italiene, aspecte privind identitatea persoanelor fizice ce i s-au prezentat drept reprezentanți (asociați) ai societăților italiene, conținutul discuțiilor purtate cu aceștia sau cu privire la conturile în care se făcea plata comisioanelor, punând chiar la dispoziția organelor judiciare conversații private avute cu aceștia prin intermediul WhatsApp/e-mail”, se arată în motivare.
Judecătorul de la Tribunalul București a afirmat că vizualizarea mesajelor dintre avocată și clienții săi, deși nu echivalează cu o percheziție informatică, încalcă secretul profesional.
„Având în vedere că în aceste date se regăseau conversațiile private dintre avocat-clienți, este de natură să încalce dispozițiile legale mai sus enunțate referitoare la secretul profesional legal instituit în beneficiul clientului, încălcare ce a condus la obținerea de probe în acuzare, folosite de procuror în susținerea acesteia, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin excluderea probelor astfel obținute și îndepărtarea acestora fizic de la dosar”, se arată în motivare.
În privința interceptării discuțiilor dintre avocată și clienții săi, instanța a invocat art. 139 alin. (4) din Codul de procedură penală, care interzice supravegherea tehnică a raportului avocat-client în afara excepțiilor legale.
„După o simplă lecturare a acestor conversații transcrise, organele judiciare își puteau da seama de consultanța juridică acordată inculpaților în legătură cu contractele în care erau implicate societățile italiene administrate de aceștia (discuțiile vizând banii de încasat de pe urma contractelor încheiate, acțiuni ce urmau a fi demarate în instanță în caz de nerespectare a obligațiilor din partea clienților)”, a mai reținut judecătorul, care a dispus eliminarea fizică a probelor din dosar.
Alte argumente ale procurorilor care au fost respinse
Procurorii au susținut că avocata care a pus la dispoziție convorbirile cu clienții săi avea contract cu societățile, nu cu inculpații ca persoane fizice, dar argumentul a fost respins de judecător.
„Activitatea unei persoane juridice este relevată chiar de modalitatea în care acționează persoanele fizice ce o controlează, persoane fizice care au angajat efectiv apărătorul și cu care a ținut legătura tocmai cu privire la activitatea persoanelor juridice în numele cărora acționau”, a mai arătat Tribunalul București.
Nici argumentul că avocata nu îi reprezenta pe italieni în procesul penal nu a fost luat în considerare, pentru că „păstrarea confidențialității informațiilor dobândite de avocat într-o altă procedură în care a fost angajat rămâne obligatorie și permanentă, inclusiv după încetarea raporturilor contractuale și indiferent de natura cauzei”.
Firmele „induse în eroare” pe care procurorii le-au uitat
În procedura de cameră preliminară, judecătorul a mai ridicat, din oficiu, o altă problemă: cea a numărului de firme afectate de presupusele falsuri ale italienilor.
„Deși procurorul le-a imputat inculpaților «inducerea în eroare a antreprenorilor români», totuși acesta le-a negat calitatea de persoane vătămate multor societăți presupus a fi induse în eroare, fiind lipsite de dreptul de a participa atât în faza urmăririi penale, cât și în procedura de cameră preliminară în această calitate”, se mai arată în încheierea analizată de Libertatea.
La ședință, procurorul a răspuns că „acesta este cadrul procesual și nu se poate dispune peste ceea ce s-a dispus prin rechizitoriu”. Judecătorul a replicat că rolul său „este acela de a se asigura că modalitatea în care a fost desfășurată urmărirea penală a fost una în acord cu dispozițiile legale”.
Alte neregularități constatate de judecător: ajutorul dat de inculpată italienilor care au pus la cale schema de fraudare este descris printr-o frază „repetată de 23 de ori”, iar data săvârșirii fiecărui act material nu este indicată, ci doar perioada 2019-2024.
„Inculpaților li s-a încălcat dreptul la apărare”
Tribunalul București a decis restituirea dosarului la procuror invocând și încălcarea dreptului la apărare. Judecătorul a constatat că ordonanța de 240 de pagini prin care procurorii au schimbat încadrarea juridică, pe 13 iunie 2025, le-a fost adusă la cunoștință italienilor pe 19 iunie, prin traducere orală, timp de două ore.
Cererea lor de a primi actele traduse în italiană a fost respinsă. Patru zile mai târziu era emis rechizitoriul, în limba română, iar traducerea a ajuns la instanță abia pe 10 iulie.
„Nu se poate admite ideea că inculpații, cetățeni italieni, ar fi putut în câteva ore să-și facă o apărare corespunzătoare și să înțeleagă în concret ce li se impută și mai ales ce s-a schimbat în legătură cu acuzația adusă anterior, doar în urma traducerii orale a ordonanței realizate de către un interpret”, se arată în motivare.
Tribunalul a concluzionat că „inculpaților li s-a încălcat dreptul la apărare fiind cetățeni străini, ce nu înțeleg și nu vorbesc limba română”.
„(…) nu le-au fost asigurate toate garanțiile procesuale în vederea exercitării dreptului la o apărare concretă și efectivă, fiindu-le negat dreptul de a cunoaște în limba cunoscută de ei a acuzației formulate într-un proces penal român împotriva acestora. Or, încălcarea dreptului la apărare de o asemenea manieră conduce la reținerea neregularității rechizitoriului”, se mai arată în încheierea prin care Parchetului i s-a cerut să remedieze neregularitățile în termen de 5 zile și să comunice dacă menține trimiterea în judecată sau solicită restituirea cauzei.
Probele din telefonul liderului care au rămas în picioare
Nu toate excepțiile invocate de avocații italienilor au fost admise. Judecătorul a respins cererea de excludere din dosar a probelor din telefonul liderului grupului, care predase codul PIN înainte să afle ce calitate are în dosar.
„Nu există nicio justificare pentru excluderea probelor obținute ca urmare a punerii la dispoziție a codului PIN al telefonului mobil, de vreme ce acuzatul a oferit acest cod în mod voluntar, fără a fi constrâns, intimidat sau amenințat cu sancțiuni în vreun fel, ci chiar cunoscând că acest cod va fi folosit pentru deblocarea dispozitivului mobil. Prin urmare, probele derivate, obținute ca urmare a percheziției informatice nu vor fi excluse din materialul probator, nefiind incidentă nicio sancțiune procesuală”, a mai decis Tribunalul București.
Remedierile nu au convins judecătorul
În termen de 5 zile de la decizia Tribunalului București, procurorii EPPO au remediat neregularitățile invocate de instanță, dar remedierile nu au convins-o.
„Judecătorul, analizând remedierea efectuată de procuror prin ordonanța din 17.03.2026 în raport de fiecare neregularitate constatată, reține că aceasta nu corespunde exigențelor legale, iar pe de altă parte, în raport de o parte dintre neregularitățile constatate (descriere echivocă necorespunzătoare cadrului procesual stabilit și încălcarea dreptului la apărare al inculpaților) aceste neregularități erau de altfel iremediabile”, a arătat Tribunalul București în decizia de restituire a dosarului la procuror pentru refacerea anchetei.
Judecătorul a mai apreciat că „încălcările constatate nu pot fi remediate decât prin reluarea urmăririi penale, astfel încât să li se asigure inculpaților posibilitatea de a fi audiați, de a solicita administrarea de probe, de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea cauzei”.
Hotărârea Tribunalului București a fost atacată cu contestație, care se judecă la Curtea de Apel București. Pronunțarea deciziei finale, stabilită pentru 24 septembrie 2026, a fost amânată pentru 8 octombrie 2026.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
