Ovidiu Tender „se bate” pentru anularea totală a condamnării din dosarul Rafo-Carom. Miza: 37 milioane de euro 

Ce a decis instanța

Instanța de fond a stabilit că pedepsele pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălare de bani rămân în picioare, chiar dacă Ovidiu Tender a convins Curtea de Apel București să-i anuleze pedeapsa pentru instigare la abuz în serviciu.

Reamintim că pe data de 8 iunie 2015, Ovidiu Tender a fost condamnat la 12 ani și 7 luni de închisoare, alături de Marian Iancu (14 ani de închisoare), pentru privatizarea frauduloasă a combinatului Rafo Onești și devalizarea societății Carom, în perioada 2003-2005:

Condamnarea definitivă a rezultat din contopirea pedepselor pentru următoarele infracțiuni:

• 6 ani şi 9 luni închisoare pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată.
• 2 ani şi 6 luni închisoare pentru înşelăciune.
• 5 ani închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat.
• Două pedepse de câte 5 ani închisoare pentru spălare de bani.

Hotărârea definitivă fusese pronunțată, atunci, cu o zi înainte de intervenția prescripției.

Prin aceeași hotărâre definitivă au fost menținute sechestrele instituite de procurorii DIICOT după cum urmează:

• Până la concurenţa sumei de 184.690.936 de lei pentru Ovidiu Tender, plus penalități, de la data producerii prejudiciului şi până la data executării integrale a plăţii.
• Până la concurenţa sumei de 300.435.913 lei pentru Marian Iancu.

Recomandări

România, pământ chinezesc. Branduri românești sunt aplicate pe produse realizate în China și apoi vândute în țara noastră. Expert: „Este un vid legislativ”

Ovidiu Tender a scăpat doar de acuzația de instigare la abuz în serviciu

Pe data de 23 iulie 2024, Curtea de Apel București a constatat că infracțiunea de abuz în serviciu a fost redefinită prin deciziile Curții Constituționale din perioada 2016-2018, ceea ce echivalează cu o dezincriminare, astfel că i-au anulat condamnarea lui Ovidiu Tender pentru capătul de acuzare de instigare la această infracțiune, exercitată asupra directorilor de la Rafo-Carom.

Prin Hotărârea 304/2024, judecătorii i-au ridicat lui Ovidiu Tender sechestrele pe care le avea până la concurența sumei de 162.993.336 de lei și au dispus încetarea actelor de executare silită.

Cu privire la infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani şi înşelăciune, instanța a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul București.

Pe data de 27 noiembrie 2024, Tribunalul București a constatat că pedepsele pronunțate împotriva omului de afaceri cu privire la aceste trei infracțiuni rămân valabile, astfel că Tender a făcut contestație și a ajuns din nou la Curtea de Apel București, unde are termen pe 13 mai 2025.

Tender rămâne infractor și după dezincriminarea abuzului în serviciu

Libertatea a consultat Hotărâre nr. 1472/2024 din 27 noiembrie 2024 a Tribunalului București, pentru a arăta pentru ce „se bate” Ovidiu Tender în contestație:

Recomandări

Conservatorul Karol Nawrocki a câștigat la limită alegerile prezidențiale și este noul președinte al Poloniei

• „Tribunalul va constata că pentru infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat reţinută în sarcina condamnatului (Tender Ovidiu – n.r.) este în continuare îndeplinită condiția tipicității infracțiunii (şi după constatarea ca dezincriminată a infracțiunii de instigare la abuz în serviciu), dat fiind faptul că în cazul acestui inculpat s-a reţinut şi infracţiunea de înşelăciune în scopul grupului infracţional organizat, infracţiune independentă de abuzul în serviciu şi care nu este dezincriminată.
• Trebuie reamintit că varianta agravată a infracţiunii de înşelăciune (…) pentru care a fost condamnat contestatorul (Tender Ovidiu Lucian – n.r.) constă în săvârşirea faptei prin folosirea de mijloace frauduloase.
• Mijloacele frauduloase folosite pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune nu implică în mod necesar şi caracterul infracţional al acestora.
• Dacă mijlocul fraudulos constituie el însuşi o infracţiune, se reţine concursul real cu înşelăciunea.
•  Ceea ce a conferit conduitei inculpatului atributele unui comportament interzis de norma de incriminare este inducerea în eroare prin folosirea unor înscrisuri şi încheierea unor acte juridice care prezentau mincinos realitatea de la acel moment.
• În consecinţă, în ceea ce priveşte subzistența elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, Tribunalul constată că niciunul dintre elementele indicate – decizia Curții Constituționale nr. 102 din 17.02.2021, soluția instanțelor civile (Tribunalul Bacău și Curtea de Apel Bacău), precum și cea dispusă prin decizia nr. 304/CO/23.07.2024 a Curţii de Apel Bucureşti referitoare la dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu – nu afectează întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de înşelăciune reţinută în sarcina inculpatului (Tender Ovidiu Lucian – n.r.) (…), astfel încât nu se va putea dispune în cauza de faţă admiterea contestaţiei la executare şi constatarea unei eventuale dezincriminări a infracţiunii de înşelăciune raportat la condiţiile de tipicitate actuale.
• Prima infracţiune de spălare de bani vizează participarea inculpatului (Tender Ovidiu Lucian – n.r.), alături de inculpatul (Iancu Alexandru Marian – n.r.), la realizarea unor circuite financiare frauduloase bazate pe relaţii comerciale nelegale. Este vorba despre «schimbarea» sau «transferul» de bunuri – în speţa, achitari de debite sau compensari reciproce a datoriilor între societăţile controlate de inculpaţi – având drept scop ascunderea originii ilicite a sumei obţinute în mod nelegal din patrimoniul SC Carom SA).
• Cea de-a doua se referă la ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei sumei de aproximativ 220 mld lei prin încheierea unui contract de cesiune de acţiuni cu o altă persoană, acțiunile întreprinse de inculpat reprezentând fapte penale diferite.
• Practic, prin tot acest mecanism inculpatul a dorit să disimuleze şi să ascundă sursa ilicită de provenienţă a sumelor de bani, pentru ca ulterior să o poată folosi în interes personal şi pentru a crea o aparenţă de legalitate pentru sumele de bani nelegal obţinute.
• Reţine, aşadar, Tribunalul că decapitalizarea/devalizarea Carom a presupus o serie de circuite financiare frauduloase.
• Între acestea (ca urmare a constatării dezincriminării infracţiunii de abuz în serviciu), păstrează în continuare caracter infracţional înşelăciunea, care constituie şi infracţiune predicat pentru o parte din sumele spălate.
• În cauza de faţă, atât infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, cât şi infracţiunile de înşelăciune şi spălarea banilor întrunesc în continuare cerinţele de tipicitate prevăzute de lege (independent de constatarea dezincriminării infracţiunii de instigare la abuz în serviciu) şi nu se poate extinde incidenţa deciziei de dezincriminare şi asupra acestor infracţiuni pentru care a fost condamnat contestatorul (Tender Ovidiu Lucian – n.r.).
• În al doilea rând, în materia recuperării produsului infracţiunii, este obligatorie (…) atât confiscarea produselor directe ale infracţiunii – bunurile dobândite prin săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, cât şi produsele indirecte.
• În sfera conceptului de produse provenite din săvârșirea de infracțiuni se includ atât produsele directe obținute din activitatea infracțională, cât și toate beneficiile indirecte rezultate din aceasta, inclusiv prin reinvestirea sau transformarea produselor directe”, se arată în Hotărârea nr. 1472/2024.

Recomandări

Filmul primei săptămâni de mandat al președintelui Nicușor Dan

Avocații lui Ovidiu Tender cer anularea întregii condamnări

Prin Hotărârea 304/2024 din data de 23 iulie 2024 a Curții de Apel București, judecătorii l-au scăpat pe Ovidiu Tender de capătul de acuzare privind instigarea la abuz în serviciu, exercitată asupra directorilor Rafo-Carom, considerându-se că aceștia din urmă n-au încălcat elemente din legislația primară, așa cum prevede decizia CCR din 2016.

Aceste elemente de legislație primară înseamnă o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege.

Mai departe, avocații lui Ovidiu Tender au susținut că odată anulată condamnarea pentru instigare la abuz în serviciu, nici celelalte pedepse pronunțate împotriva lui Ovidiu Tender nu ar mai fi valabile, motiv pentru care solicită anularea lor și ridicarea tuturor sechestrelor.

• „Întrucât infracțiunea scop, de abuz în serviciu, nu a îndeplinit condițiile de tipicitate prevăzute de lege, automat trebuie înlăturată și infracțiunea de constituire a grupului organizat.
• În ce privește infracțiunea de înșelăciune, contestatorul a arătat că, din moment ce a operat dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu, nu se mai poate afirma că cesiunea de creanță nr. 260bis/2003 a fost nelegal încheiată, nici condamnarea pentru infracțiunea de înșelăciune nu mai poate subzista, întrucât lipsește una din condițiile esențiale, respectiv obținerea folosului material injust, acțiunea civilă fiind respinsă.
• În final, contestatorul a arătat că odată admisă contestația la executare, va trebui înlăturată măsura de siguranță a confiscării speciale și măsurile asigurătorii dispuse prin decizia penală din 08.06.2015, pronunțată de Curtea de Apel București”, se arată în actele dosarului.

Potrivit rechizitoriului, Ovidiu Tender şi Marian Iancu au urmărit obţinerea de fonduri ilicite de pe urma privatizării SC Carom SA Oneşti, prin preluarea datoriilor societăţii, garantarea plăţii lor cu acţiuni supraevaluate, iar apoi raportarea către stat a unor investiţii care, de fapt, erau făcute cu banii aceleiaşi societăţi.

Foto: Hepta

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro