Cuprins:
O viață plină de premiere
Născut Jorge Mario Bergoglio pe 17 decembrie 1936 în Buenos Aires, Argentina, el a devenit primul papă din America, născut în emisfera sudică, primul iezuit și primul care a ales numele Francisc. Conform AP, viața sa a fost marcată de momente cruciale care au modelat nu doar Biserica Catolică, ci și relațiile internaționale și problemele sociale globale.
Bergoglio a fost hirotonit preot în ordinul iezuit în 1969, în timpul dictaturii militare din Argentina. În 1992, a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires, iar în 1998 a devenit arhiepiscop al capitalei argentiniene. Papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la rangul de cardinal în 2001.
În 2007, Bergoglio a jucat un rol crucial în redactarea documentului final al celei de-a cincea întâlniri a Conferinței Episcopilor Latino-Americani din Aparecida, Brazilia. Acest document a sintetizat multe dintre preocupările sale viitoare ca papă, inclusiv grija pentru săraci, popoarele indigene și mediul înconjurător.
Pontificat revoluționar
Alegerea sa ca papă pe 13 martie 2013 a marcat începutul unui pontificat revoluționar. Una dintre primele sale acțiuni a fost crearea unui cabinet de opt cardinali din întreaga lume pentru a-l ajuta în guvernarea Bisericii și reorganizarea birocrației acesteia.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_678150093a2c7b048c9b3ac3b9dc7edd.jpg)
Papa Francisc a făcut prima sa călătorie în afara Romei pe insula siciliană Lampedusa, pentru a se întâlni cu imigranți nou-sosiți. Cu această ocazie, el a denunțat „globalizarea indiferenței” față de refugiați.
În iulie 2013, Papa Francisc a făcut o declarație care a semnalat o atitudine mai deschisă față de comunitatea LGBTQ+. Întrebat despre un preot homosexual, el a spus: „Cine sunt eu să judec?”.
Reforme și controverse
Pontificatul său a fost marcat de reforme semnificative și unele controverse. În 2015, Papa Francisc a simplificat procesul de anulare a căsătoriei, făcându-l mai rapid, mai ieftin și mai simplu pentru catolicii divorțați care doresc să se recăsătorească în biserică.
În 2016, el a deschis calea pentru catolicii divorțați și recăsătoriți civil să primească Împărtășania, o decizie care a stârnit dezbateri în cadrul Bisericii.
Papa Francisc a abordat și probleme sensibile precum abuzurile sexuale în cadrul Bisericii. În 2019, el a emis o nouă lege bisericească ce impune raportarea internă a abuzurilor sexuale comise de clerici, deși nu și către poliție.
În 2020, în mijlocul pandemiei de COVID-19, Papa Francisc a oferit o rugăciune solitară lumii din fața Bazilicii Sfântul Petru, un moment emblematic al pontificatului său.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_9c3619c25e1adcd701dfbdfd56890765.jpg)
Probleme de sănătate și ultimii ani
În ultimii ani ai pontificatului său, Papa Francisc s-a confruntat cu probleme de sănătate. În 2021, a suferit o intervenție chirurgicală intestinală la Spitalul Gemelli din Roma. În 2023, a fost internat de mai multe ori pentru infecții respiratorii și alte probleme medicale.
În ciuda problemelor de sănătate, Papa Francisc a continuat să abordeze probleme globale importante. În octombrie 2023, a deschis un sinod despre cum să facă Biserica mai receptivă la credincioșii obișnuiți, permițând pentru prima dată femeilor să voteze alături de episcopi.
În decembrie 2023, a aprobat binecuvântările pentru cuplurile de același sex, cu condiția ca acestea să nu semene cu căsătoria, o decizie care a stârnit opoziție puternică din partea episcopilor conservatori din Africa, Asia și alte părți ale lumii.
Ultimele luni
În ultimele luni ale vieții sale, Papa Francisc a continuat să fie activ, în ciuda sănătății precare. În ianuarie 2025, a apărut purtând o atelă după o cădere care i-a învinețit brațul drept, la doar câteva săptămâni după o altă cădere aparentă care i-a învinețit bărbia.
În februarie 2025, a fost spitalizat din cauza unei bronșite care s-a agravat și s-a transformat într-o infecție pulmonară complexă și dublă pneumonie. După 38 de zile de tratament, a fost externat pe 23 martie 2025, deși părea slăbit și fragil.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0c1a286bb2bf48f42ba46b3d955a6a1e.jpg)
În ciuda stării sale de sănătate, Papa Francisc a continuat să-și îndeplinească îndatoririle și să mențină tradițiile sale. Pe 17 aprilie 2025, încă recuperându-se după dubla pneumonie, a vizitat deținuții de la închisoarea Regina Caeli din Roma, menținând tradiția sa de Joi Sfântă de a petrece timp cu cei mai puțin norocoși.
Conform AP, cu această ocazie, Papa Francisc a declarat: „Nu am putut efectua ritualul spălării picioarelor a 12 persoane într-un gest de umilință, dar am vrut să fiu cu ei și să fac ceea ce a făcut Iisus în Joia Sfântă”.
Moștenirea Papei Francisc
Papa Francisc lasă în urmă o moștenire complexă și influentă. El a fost un reformator care a încercat să modernizeze Biserica Catolică și să o facă mai incluzivă și mai receptivă la nevoile credincioșilor obișnuiți.
În timpul pontificatului său, a abordat probleme globale precum schimbările climatice, migrația și inegalitatea economică. A fost un susținător vocal al drepturilor imigranților și refugiaților și a criticat adesea sistemul economic global pentru exploatarea săracilor.
Papa Francisc a fost, de asemenea, un promotor al dialogului interreligios, semnând în 2019 documentul „Fraternitatea umană” cu imamul de la Al Azhar, stabilind relații de colaborare între catolici și musulmani.
Deși unele dintre deciziile sale au fost controversate în anumite cercuri ale Bisericii, Papa Francisc a fost larg apreciat pentru abordarea sa umană și compasiunea sa față de cei marginalizați.
Moartea sa marchează sfârșitul unei ere pentru Biserica Catolică și lasă o amprentă semnificativă asupra istoriei religioase și sociale a secolului XXI. Lumea își va aminti de Papa Francisc ca de un lider spiritual care a încercat să aducă Biserica mai aproape de oamenii obișnuiți și să abordeze provocările globale ale timpului nostru.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_e4b4232f58af577445869754a331d2e5.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_85f9c4e2f65bb18390880d7d61a1c746.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_caa2d1a37d9b04a5cefb63d6d8187641.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_772b2db3fbb26ef137a997575eed9546.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_329b64fb41da4ec62431c71e847520a7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_4c29a1ac109fb0e7bdf887375356dce3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_cf9f3656d521f7ed777fe6e42b1dc331.jpg)