Parlamentul Suediei a votat pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Semne pozitive și din Olanda, în timp ce „Austria se opune deschis”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europarlamentarul Victor Negrescu a anunțat, vineri, 2 decembrie, rezultatele votului din Parlamentul suedez, precizând că în acest moment „Austria se opune deschis” aderării României la Schengen, în timp ce Olanda are „reticenţe mai ales faţă de Bulgaria”. Votul decisiv va fi dat pe 8 decembrie, în Consiliul JAI, fiind nevoie de unanimitate.
Cuprins:
„Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Votul a avut loc în această dimineaţă în Comisia de Afaceri Europene”, a scris Victor Negrescu pe Facebook.
„La acest moment Austria se opune deschis, iar Olanda exprimă reticențe mai ales față de Bulgaria. Croația are girul tuturor statelor membre”, a adăugat el.
De asemenea, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a transmis pe Twitter un „salut călduros” pentru „rezultatul pozitiv de astăzi al dezbaterii din cadrul Comisiei pentru afaceri europene a parlamentului din Suedia, care susține aderarea României la Schengen”.
„Mă bucur că demersurile mele pe lângă colegul meu, ministrul Tobias Billstrom şi liderii Partidului Social-Democrat Suedez au avut succes”, a adăugat șeful diplomației române.
I warmly welcome today’s positive result of the debate in ??Riksdag Committee on EU Affairs,which supports ?? #Schengen accession. Glad that my open&comprehensive dialogue with my ??colleague @TobiasBillstrom, as well as with Social-Democrat leadership @shekarabi was successfull.— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022
Olanda are „o evaluare pozitivă”, anunță Aurescu
Şeful diplomației române a transmis ulterior, tot într-un mesaj pe Twitter, că guvernul olandez condus de premierul Mark Rutte are „o evaluare şi o poziție pozitive” pentru susținerea intrării României în Schengen.
„Salut în mod deosebit evaluarea și poziția pozitive ale Guvernului olandez de azi în favoarea aderării României la Schengen. Este rezultatul dialogului intens din ultima perioadă și al pregătirii noastre tehnice foarte bune”, a precizat Bogdan Aurescu.
Glad to welcome today’s positive evaluation&position of Dutch Government in support of ??’s #Schengen accession. The very close political dialogue with ?? partners at all levels contributed to substantiating a favourable approach. I thank @WBHoekstra for all his support!— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022
Următorul moment important privind extinderea spațiului Schengen va fi pe 7 decembrie, cu ocazia reuniunii ambasadorilor statelor membre UE. Atunci se va decide ordinea de zi finală a Consiliului de Justiție şi Afaceri Interne, care va avea loc pe 8 decembrie, și unde este nevoie de unanimitate la vot pentru ca România să fie admisă.
Ce înseamnă pentru România intrarea în Schengen
Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.
Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.
În acest moment, România, Bulgaria și Croația așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.
Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:
- dispar controalele la frontiera statelor Schengen, prin urmare nu vor mai exista timpi de așteptare la graniță
- cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
- cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.
Dezavantajele intrării în Schengen:
- România ar putea deveni o țară de destinație pentru imigranți
- riscul creșterii criminalității și a traficului de persoane; mai precis, în România ar putea intra mai ușor infractori din spaţiul Schengen, dar și membri ai reţelelor interlope din România ar putea părăsi mai ușor țara noastră.
