Cum este pedepsită trădarea în Codul Penal românesc. Infracțiunea, „reînsuflețită” de ascensiunea extremismului sub influența Rusiei 

Ultima condamnare, în urmă cu 15 ani

În România, trădarea este pedepsită de Codul penal (Cp.) cu închisoarea de la 10 la 20 de ani, iar ultima condamnare pentru această infracțiune a avut loc acum 15 ani.

Trădarea este în strânsă legătură cu spionajul, tot așa cum în cazul infracțiunilor de corupție cel care ia șpagă e mână în mână cu cel care o dă.

În cazul faptelor de trădare, în partea cealaltă stă un agent străin, care de cele mai multe ori vine din Rusia.

Trădarea este definită la art. 394 Cp. ca „fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin:

• provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine;
• subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;
• aservire faţă de o putere sau organizaţie străină;
•  ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale”.

Pedepsele cresc considerabil pe timp de război

Tot cu închisoarea de la 10 la 20 de ani se pedepsește și trădarea prin transmitere de informații secrete de stat (art. 395 Cp.), „precum şi procurarea ori deţinerea de documente sau date ce constituie informaţii secrete de stat de către cei care nu au calitatea de a le cunoaşte, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora”.

Pe vreme de război, aceleași infracțiuni sunt pedepsite mai aspru, de art. 396 Cp., cu pedepse de până la 25 de ani.

Acțiunile împotriva ordinii constituționale (art. 397 Cp.) se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 25 de ani în felul următor:

• 15-25 de ani: „Acţiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat”,
• 10-20 de ani: „Întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională”.

Cazurile de trădare din UE, strâns legate de politica Rusiei

Cazurile de trădare prin transmitere de secrete din statele Uniunii Europene, inclusiv România, se suprapun pe politica expansionistă a Federației Ruse sub conducerea lui Vladimir Putin, începând cu războiul din Georgia (2008), anexarea Crimeii (2014) până la invazia Ucrainei (2022).

În tot acest timp, serviciile ruse de informații externe – Vladimir Putin are două: cel militar (GRU) și cel civil (SVR) – și-au intensificat eforturile în state membre NATO, unde au recrutat pe oricine apreciau că le poate furniza date de interes, contra cost sau benevol.

•  Italia – Căpitanul Walter Biot din Marina militară italiană a fost arestat la sfârșitul lunii martie 2021, după ce i-a transmis documente secrete (inclusiv ale NATO) unui oficial de la Moscova în schimbul a 5.000 de euro. A fost condamnat definitiv la 30 de ani de închisoare pe 9 martie 2023, după ce la fond luase 20 de ani. Walter Biot era în legătură cu Dmitri Ostroukhov și Alexey Nemudrov de la Ambasada Rusiei la Roma, ambii atașați diplomatici fiind ulterior expulzați.
• Marea Britanie – Orlin Roussev, liderul bulgar al unei rețele de spionaj proruse din Londra, a fost condamnat pe 12 mai 2025 la 10 ani și 2 luni de închisoare, alături de alți cinci conaționali de-ai săi care se stabiliseră în Marea Britanie. Rețeaua lui Roussev era implicată în activități de spionaj și culegere de informații în Anglia, Germania, Spania sau Ungaria, unde monitorizau jurnaliști care scriau „contra intereselor” Federației Ruse, stăteau cu ochii pe unități militare în care ei suspectau că sunt antrenați soldați ucraineni și căutau disidenți ruși. Alături Orlin Roussev au mai fost condamnați Bizer Maksimov Dzhambazov (10 ani și 2 luni), Katrin Nikolayeva Ivanova (9 ani și 2 luni), Ivan Iliev Stoyanov (5 ani), Tihomir Ivanov Ivanchev (8 ani) și Vanya Nikolaveva Gaberova (6 ani și 8 luni).
• Spania – Roberto Florez, agent al Centrului Național de Informații (n.r. – a contraspionajul spaniol), a fost condamnat în 2010 de Curtea Supremă la 9 ani de închisoare (sentință redusă de la 12 ani cât luase la Tribunalul Madrid), după ce a transmis agenților ruși informații și documente secrete contra sumei de 200.000 de dolari. Printre datele pe care Roberto Florez le-a dat rușilor s-au numărat o organigramă completă a CNI cu nume și poze ale personalului agenției, un plan de securitate și informații despre Direcția de Contrasupraveghere.
• Germania – un ofițer german pe nume Thomas H., membru al partidului extremist AfD (n.r. – Alternativa pentru Germania), a fost condamnat pe 27 martie 2024 la 3 ani și 6 luni de închisoare după ce, din proprie inițiativă și dezinteresat material, a fotografiat documente militare secrete, iar imaginile le-a pus în cutia poștală a Consulatului Rusiei din Bonn. Ofițerul luase anterior legătura cu Ambasada Rusiei la Berlin și își exprimase îngrijorarea cu privire la escaladarea războiului din Ucraina într-un conflict nuclear. La proces, avocatul care l-a apărat pe Thomas H. a cerut clemență magistraților, motivând că acesta a fost influențat de propaganda prorusă de pe TikTok și Telegram.

Supușii Rusiei în România: Comandamentul „Vlad Țepeș”

Tot așa precum Thomas H. din Germania, adică benevol, doi indivizi din România – Adrian Robertin Dinu și Marius Semeniuc – s-au dus pe banii lor la Moscova cu speranța că-i va recruta însuși directorul FSB Aleksander Bortnikov. Nu s-a întâmplat chiar asta, de cei doi ocupându-se un agent de rang inferior, pe nume Petro Ghetsko.

Ghetsko i-a antrenat timp de o săptămână pe Dinu și pe Semeniuc, iar apoi le-a spus care e linia de comunicare: „Există noțiunea de raport, iar ca răspuns – ordin. Aceasta este baza sistemului”.

Adrian Robertin Dinu și Marius Semeniuc au fost arestați pentru trădare, alături de alți reprezentanți ai Comandamentului „Vlad Țepeș”, o organizație care și-a stabilit ca obiective principale „ieșirea României din NATO, declararea neutralității şi încheierea unui tratat strategic cu Federația Rusă”.

„Prin coordonarea iniţială a colonelui Viktor Makovski, atașat militar în cadrul ambasadei ruse, şi ulterior a înlocuitorului acestuia, colonel Alexandr Ciuprina, respectiv a colonelui Evgheni Ignatiev, adjunct al ataşatului militar rus la Bucureşti, Ștefan Mateescu împreună cu Adrian-Robertin Dinu ar fi iniţiat grupul autointitulat Comandamentul Vlad Ţepeş”, arătau procurorii DIICOT în referatul cu propunere de arestare preventivă.

Toți membrii Comandamentului „Vlad Țepeș” l-au susținut pe Călin Georgescu la alegerile din noiembrie 2024, apoi au informat Moscova cu privire la decizia CCR de a anula rezultatele.

Nucleul Comandamentului „Vlad Țepeș” s-a format în jurul generalului în retragere Radu Ioan Theodoru, un veteran de război cu opinii extremiste, care în anul 2023 a avut repetate întâlniri cu personalul diplomatic al Ambasadei Rusiei, în special cu atașatul militar de acolo, col. Alexander Ciuprina, precum și cu adjunctul acestuia, mr. Evgeni Ignatiev de la GRU. Cei doi au fost declarați persona non grata și apoi au fost expulzați.

Adrian Robertin Dinu și oamenii lui sunt încă în faza de urmărire penală, au scăpat de arestul preventiv și sunt cercetați sub control judiciar pentru:

• Constituire de grup infracțional organizat
• Trădare

Legionarul Marian Motocu, liderul „Asociației 41 pentru România”

Numele ultimului atașat diplomatic, Evgeni Ignatiev, apare în dosarul altui susținător al lui Călin Georgescu, neolegionarul Marian Motocu, judecat pentru incitare la ură și promovarea doctrinelor antisemite.

Pe 13 septembrie 2024, Marian Motocu a fost interceptat în timp ce suna la Ambasada Rusiei și cerea să fie pus în legătură cu Evgeni Ignatiev. De asemenea, Motocu apare într-un videoclip alături de Călin Georgescu, ultimul spunându-i, plin de înțeles, că „are un plan” numai de el știut.

Marian Motocu este liderul unei organizații neolegionare numite „Asociația 41 pentru România”, a cărei siglă a fost înregistrată la OSIM de către Adrian Robertin Dinu, unul dintre liderii Comandamentului „Vlad Țepeș”.

Marian Motocu este judecat acum pentru:

• incitare la ură sau discriminare în formă continuată,
• promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite,
• utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe,
• negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic

Dosarul lui Motocu este pe rolul Tribunalului Dolj, în faza de contestație la hotărârea din camera preliminară.

Horațiu Potra, mercenarul care-l păzea pe Călin Georgescu

Tot un „obișnuit” al Ambasadei Rusiei la București a fost și Horațiu Potra, care se fotografia cu fostul ambasador Valeri Kuzmin. Horațiu Potra făcea parte din „garda pretoriană” a lui Călin Georgescu, alături de alți mercenari români care au luptat în Legiunea Străină.

Pe data de 8 decembrie 2024, Horațiu Potra și un grup de 19 indivizi (format din foști militari și foști condamnați) au fost prinși în timp ce se deplasau înarmați până-n dinți către București cu scopul de a crea haos la protestul simpatizanților lui Călin Georgescu față de hotărârea CCR de anulare a alegerilor.

Dacă Horațiu Potra și grupul lui ar fi ajuns la protest, specialiștii consultați de procurori arată că aceștia ar fi putut executa „un atac care poate fi considerat de tip terorist”. De asemenea, acțiunile acestora ar fi avut ca efect propagarea revoltelor și decredibilizarea autorităților.

Oamenii lui Potra sunt anchetați pentru:

• tentativa la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale,
• nerespectarea regimului armelor și munițiilor
• nerespectarea regimului materiilor explozive.

Mercenarul a fugit din țară și este urmărit internațional.

Călin Georgescu riscă ani grei de închisoare

Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului General în mai multe dosare, pentru:

• Propagandă legionară și promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război – după ce a citat copios din Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu – riscă de la 3 luni la 3 ani de închisoare.
• Inițierea și sprijinirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob – după ce ar fi sprijinit „Asociația 41 pentru România”, fondată de extremistul Marian Motocu – riscă de la 5 la 15 ani de închisoare.
• Complicitate la instigare la acțiuni contra ordinii constituționale – în legătură cu acțiunile desfășurate de Horațiu Potra – riscă de la 10 la 20 de ani de închisoare.
• Comunicarea de informații false și fals în declarații – în legătură cu finanțarea campaniei electorale prin intermediul afaceristului Bogdan Peșchir, care a plătit sute de influenceri pe TikTok pentru a-l promova pe Călin Georgescu – riscă de la 1 la 5 ani.

Ultimul trădător, condamnat în urmă cu 15 ani

Ultimul caz de trădare din România datează din 2009, când subofițerul Floricel Achim de la MApN i-a dat bulgarului Marinov Zikolov (fost atașat militar pe lângă Ambasada Bulgariei la București) secrete „la vrac”.

Procurorii notau atunci că Achim și Zikolov aveau o înțelegere încă din 2002, iar metoda era simplă: militarul român trăgea pe un stick de memorie orice găsea în calculatoarele unității militare atunci când era de serviciu, iar bulgarul îl plătea pentru ce îi aducea, în general câte 1.000 de dolari.

Vreme de opt ani, Marinov Zikolov a pus mâna pe sisteme de comunicaţii militare, frecvenţe radar, hărţi standard NATO, scheme şi hărţi ale subunităţilor şi tehnicii militare, indicative ale unităţilor militare și planuri de apărare.

Pe data de 14 decembrie 2010, Înalta Curte l-a condamnat pe Floricel Achim la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru trădare, iar Marinov Zikolov s-a ales cu aceeași pedeapsă, dar pentru spionaj.

Foto: Dumitru Angelescu

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro