Peste 2.500 de români mor anual ca urmare a efectelor căldurii. Jumătate din populația urbană, afectată de valuri extreme de caniculă până în 2040

Mortalitatea cauzată de căldură a crescut cu 8% în zece ani

România face parte din această statistică îngrijorătoare cu 2.585 de decese în 2022 și 2.500 de decese în 2023. Mortalitatea cauzată de căldură în România a crescut cu aproape 8% în perioada 2013-2022 comparativ cu perioada 2003-2012. 

Până în 2040, 50% din populația urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme. Situația gravă este demonstrată și de numărul foarte mare de apeluri la numărul de urgență 112 în perioadele de caniculă. 

Astfel, în doar 48 de ore (26–28 iulie 2025), în contextul unui val de căldură extrem (cod roșu) și al altor fenomene meteorologice severe, Serviciul de Telecomunicații Speciale a înregistrat un record de aproape 57.700 de apeluri la numărul 112. Cele mai multe au fost duminică, 27 iulie, în medie cinci apeluri pe minut, cu peste 5.500 de apeluri legate de probleme respiratorii, persoane căzute în spații publice și urgențe cauzate de caniculă. Acest episod nu este unul izolat, ci face parte dintr-un tablou mai larg, alarmant, recunoscut deja la nivel internațional.

„România nu este ferită de această tendință alarmantă: temperaturile tot mai ridicate pun presiune asupra corpului uman. În ultimii 20 de ani, numărul deceselor asociate căldurii a crescut cu aproximativ 30% la nivel european, iar țara noastră se află printre regiunile afectate. 

Datele climatice pe termen lung confirmă o realitate îngrijorătoare: începând din anii 1980, Europa a înregistrat cea mai accelerată rată de încălzire, respectiv continentul nostru se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, conform raportului Starea climei în Europa 2023 realizat de Organizația Meteorologică Mondială și Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice”,  susțin dr. Valentin-Veron Toma și prof. dr. Adina-Eliza Croitoru în studiul „Schimbările climatice și sănătatea publică: Impactul valurilor de căldură și al căldurilor extreme în România” 

Cluj, Hunedoara și Prahova, județele cele mai afectate

Consecinţele schimbărilor climatice sunt deja vizibile și măsurabile, inclusiv în România. Conform bazelor de date europene, rata mortalității cauzate de căldură între perioadele 2003–2012 și 2013–2022 a crescut în România, în medie cu 7.15 cazuri la 100.000 locuitori. 

Totodată, se constată că valorile sunt mai crescute pentru bărbaţi (7.61) decât pentru femei (6.93), iar ca distribuţie spaţială, în partea vestică a ţării s-a înregistrat o creștere mult mai accelerată comparativ cu sud-estul şi parţial cu estul ţării unde a scăzut ușor.

Pentru majoritatea regiunilor din România, s-a observat o tendinţă de creştere a mortalităţii asociată perioadelor de căldură extremă. Cele mai accelerate de creştere s-au înregistrat în judeţele Cluj, Hunedoara şi Prahova, unde se constată o evoluție de 20-30 decese la 1 milion de locuitori pe deceniu. În general, situaţia este mai gravă în jumătatea nordică a ţării, respectiv în partea de vest şi nord-est, comparativ cu regiunile sudice şi sud-estice.

„Pentru a înțelege gravitatea situației trebuie să reţinem că specialiștii europeni în bioclimatologie califică riscul actual pentru sănătatea umană cauzat de căldură drept «critic». Și vestea rea este că, fără măsuri urgente de adaptare, acest risc se estimează să crească în următoarele decenii. Acestea nu sunt doar statistici abstracte – ele reflectă o realitate cu care românii se confruntă deja în fiecare vară, când temperaturile record pun la încercare organismul uman. 

De asemenea, patologiile asociate temperaturilor ridicate/valurilor de căldură (inclusiv cele menţionate anterior) pun o presiune suplimentară pe sistemul de sănătate publică”, se mai susține în studiul publicat de portalul InfoClima.

Autorii susțin că schimbările climatice creează condiții prielnice (temperatură ridicată combinată cu umezeală ridicată) pentru extinderea distribuției geografice a arealului favorabil dezvoltării vectorilor purtători de agenţi patogeni exotici în Europa, afectând direct sănătatea populației în România. Conform datelor publice, riscul de izbucnire a infecțiilor cu virusul West Nile a crescut între deceniile 1951-1960 și 2013-2022, cu cele mai mari creșteri în Europa de Est. 

De asemenea, România a cunoscut o creștere în numărul de luni cu condiții climatice favorabile pentru activitatea căpușelor comune, vectori ai bolii Lyme și ai encefalitei transmise prin mușcături. Aceste tendințe semnalează necesitatea urgentă a întăririi supravegherii epidemiologice și a campaniilor de informare a populației privind prevenirea înțepăturilor de țânțari și căpușe, în special, în mediul rural. 

Extinderea acestor boli în regiuni anterior neafectate reflectă o realitate epidemiologică în schimbare, cu consecințe importante asupra sistemului de sănătate publică din România.

Zeci de milioane de euro, pierdute în economie

Datele climatice pentru România nu oferă motive de optimism pentru viitor. Atât evoluția temperaturilor până în prezent, cât și proiecţiile pentru deceniile următoare indică un trend ascendent pentru temperaturile generale. 

Dacă urmărim evoluția valurilor de căldură vom observa că în medie, în perioada 1950-2020, durata cumulată a valurilor de căldură a crescut considerabil. Proiecțiile pentru viitor oferite de modelele climatice, indică o creștere îngrijorătoare a duratei cumulate a valurilor de căldură în România. 

Valurile de căldură creează efecte în cascadă. Astfel, impactul acestora e și unul economic, care se dovedește a fi extrem de relevant: stresul termic generat de expunerea prelungită la temperaturi ridicate extreme a organismului uman, care apare în timpul valurilor de căldură, poate conduce la scăderea randamentului muncii cu până la 30%, respectiv la pierderi economice importante, în arealele afectate”, se mai precizează în document. 

Un studiu efectuat pentru municipiul Cluj-Napoca a estimat că pierderea economică potențială ca urmare a scăderii randamentului muncii în timpul a trei valuri de căldură, înregistrate în vara anului 2015 (care au cumulat 14 zile) s-a situat la aproximativ 38 milioane de euro (peste 2,5 milioane de euro/zi).

Acest impact este confirmat și de „Raportul european Lancet 2022 privind sănătatea și schimbările climatice”, care indică faptul că, în perioada 1990-2000, în România, s-au înregistrat aproximativ 133 milioane de ore de muncă pierdute în domenii precum agricultură, construcții, industrie sau servicii, exclusiv ca rezultat al valurilor de căldură. Prin comparație, doar pentru anul 2023, numărul de ore „pierdute” era estimat la circa 104 milioane. 

Practic, se constată o amplificare de aproximativ nouă ori a numărului de ore pierdute în ultimii ani comparativ cu intervalul 1990-2000, ca rezultat al stresului termic.

Datele mai arată că perioada din zi considerată „periculoasă” pentru activitatea fizică – din cauza riscului de epuizare termică – s-a extins mult dincolo de orele amiezii. Această prelungire limitează posibilitatea desfășurării activităţilor fizice, respectiv produce o scădere a randamentului muncii pe termen scurt, iar pe termen lung, poate contribui la creșterea riscului de boli cronice. 

Sistemul de avertizare necesită revizuire

„Atacul” căldurii afectează trei sisteme vitale: cardiovascular, respirator și nervos. ‍Un alt efect demonstrat prin studii științifice recente este o îmbătrânire accelerată a populațiilor expuse la temperaturi crescute. 

De asemenea, creşterea frecvenţei „nopților tropicale” (nopţi în care temperatura nu coboară sub 20 ºC) contribuie la apariția tulburărilor de somn cu consecințe serioase asupra stării de sănătate fizice şi psihice, precum și asupra performanțelor din timpul zilei. ‍

Un alt efect demonstrat prin studii științifice recente este o îmbătrânire accelerată a populațiilor expuse la temperaturi crescute. De asemenea, creşterea frecvenţei „nopților tropicale” (nopţi în care temperatura nu coboară sub 20 ºC) contribuie la apariția tulburărilor de somn cu consecințe serioase asupra stării de sănătate fizice şi psihice, precum și asupra performanțelor din timpul zilei.

Autorii studiului mai afirmă că, deși România dispune de un sistem de avertizare pentru temperaturi extreme, acesta necesită o revizuire fundamentată științific. 

„Pragurile actuale pentru emiterea avertizărilor de temperaturi ridicate au fost stabilite arbitrar, fără a se baza pe studii biometeorologice sau epidemiologice care să coreleze valorile temperaturii cu creșterea riscului de morbiditate și mortalitate, ceea ce conduce la subestimarea riscurilor reale. 

Această neconcordanţă creează perioade de expunere neprotejată, în care creşte riscul, în special pentru vârstnici și persoane cu boli cronice. Pentru ca sistemul să fie cu adevărat funcțional, este esențială recalibrarea pe baze științifice a pragurilor de avertizare și intensificarea eforturilor de educare a populației”, afirmă aceștia.

‍Un studiu recent realizat pentru cele mai populate cinci orașe din țară arată că riscul relativ de mortalitate începe să crească la temperaturi mai scăzute decât cele care declanșează avertizările oficiale, generând astfel „ferestre de risc” de 3–5 °C, în care populația este expusă unui pericol real pentru sănătate, fără a beneficia de avertizări sau măsuri preventive specifice. 

Situația este agravată în marile aglomerări urbane, unde efectul de insulă de căldură urbană intensifică severitatea valurilor de căldură, crescând semnificativ riscurile pentru sănătatea publică. 

În plus, sistemul medical românesc nu este suficient pregătit pentru a răspunde provocărilor climatice. Deşi au existat încercări de completare a programei universitare, nicio facultate de medicină din țară nu include cursuri dedicate impactului schimbărilor climatice asupra sănătății și asupra sistemului sanitar, ceea ce limitează formarea profesioniștilor capabili să gestioneze efectele directe şi indirecte ale valurilor de căldură. 

De asemenea, multe spitale, în special din oraşele mici, nu dispun de sisteme de climatizare adecvate, expunând pacienții și personalul la riscuri suplimentare în perioadele de temperaturi extreme. 

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.