Editorial de Claudiu Săftoiu. Pierdut senator PSD, între rezistența anticomunistă din munți și ”banditismul” românesc interbelic

Rănile neînchise ale istoriei românilor scot și sânge, și puroi

Iureșul declanșat de declarațiile liderului PSD a luat proporții serioase. Cu atât mai mult, cu cât perioada interbelică, a celui de-al Doilea Război Mondial, precum și implicarea României – într-un interval foarte scurt de timp – atât în Pactul Tripartit al lui Hitler, cât și de partea Aliaților, alături de Uniunea Sovietică, în lupta pentru eliberarea teritoriului de trupele germane ale celui de-al treilea Reich, abdicarea Regelui Mihai și sovietizarea țării, responsabilitatea liderilor politici de atunci, sunt momente istorice sensibile, care au lăsat răni deschise în istoria țării. Eforturile noii generații de istorici și cercetători români, pentru o mai bună raportare a publicului la evenimentele care au marcat evoluția României, înainte și după ieșirea din cel de-al Doilea Război Mondial, sunt departe de a da rezultatele scontate. Cea mai mare parte a tinerilor români, publicul român, în general, dețin cunoștințe vagi despre istoria neamului lor, iar dacă le primesc, le primesc prin asemenea ”poziții” tranșante, nedigerate, ale politicienilor. Când un senator al României avansează aprecieri care pot induce ușor în eroare un public neavizat, apare puroiul interpretărilor istorice dubioase, peste sângele care și așa curge încet, de zeci de ani, din rănile deschise ale istoriei românilor.

Recomandări

Eroarea banală care a determinat CCR să pună pe pauză alegerile prezidențiale: voturi numărate corect, dar trecute din greșeală altui candidat

Sărmanii eroi anticomuniști din munți – omorâți, uitați, neiubiți, nepomeniți

În perioada 1944-1946, a funcționat în cadrul Ministerului de Interne un departament cu un nume teribil: ”Serviciul Bande din Direcția Juridică a Miliției”. Serviciul se ocupa cu vânătoarea partizanilor din munții României, în special Munții Făgăraș. Cum jandarmii români îi  hăituiau și nu prea pe luptătorii din  văgăuni și râpe, au fost înlocuiți cu trupele de Securitate, după 1948. Cei mai mulți dintre rezistenții anticomuniști erau monarhiști patrioți, înrolați în armata țării. Ei au luptat și pe frontul de Răsărit, de partea Germaniei, dar și  pe frontul opus, întors împotriva Germaniei. După întoarcerea armelor, au ales să nu se lase rostogoliți în tăvălugul sovietic, detectând cu exactitate tragedia care urma să se abată peste România – ocupația trupelor ruse și instalarea comunismul de tip sovietic. Acuzațiile lui Șerban Nicolae, la adresa acestor oameni care și-au distrus viețile, visând la o Românie neatârnată, sunt inacceptabile. Mai mult, afirmația privind ”slăbirea capacității de luptă a României”, prin acțiunile subversive ale unor persoane răzlețite prin munți, hăituite și vânate la propriu, în timpul luptelor pentru eliberarea Transilvaniei, este evident fabulatorie. O lectură din cărțile de istorie trunchiată, ale URSS, ar fi putut genera o astfel de apreciere deplasată. Nu există nici o dovadă istorică că ar fi existat rezistență în munți, în timpul luptelor din Transilvania. Cu atât mai mult, nu existau trupe de Securitate în România Regală.

Recomandări

Caz incredibil într-un spital din România. Un pacient a incendiat o bolnavă imobilizată la pat, iar asistentele au aruncat o oală de apă, ca să stingă focul

Vânătoarea de partizani anticomuniști a fost o misiune asumată de statul român, din 30 decembrie 1947, până la retragerea trupelor sovietice din Republica Socialistă România, în 1958, Răzbunarea sovieticilor pe campania României pentru  eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord s-a transformat în 14 ani de nesfârșite abuzuri ale ocupației trupelor rusești. Mai mult, URSS nu a acceptat niciodată să așeze România la masa națiunilor co-beligerante, după terminarea războiului.

Rezistenții anticomuniști din munți nu au fost nici bandiți, nici ”vânduți unei puteri străine”. Au fost luptătorii români cei mai fideli unei Românii libere, iluzorii.  Dar acești eroi pot ușor deveni bandiți, dacă vocile actualilor politicieni le refuză până și locul în cartea de istorie.

Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).

Recomandări

Renumărarea voturilor: peste 50% din buletine au fost verificate. Care este situația în lupta pentru locul 2 la prezidențiale SURSE

Citește și:

• Editorial de Claudiu Săftoiu. Scoate CSM castanele fierbinți în locul lui Tudorel Toader? Capul lui Kovesi atârnă și de ”avizul consultativ” suprem
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Secretele asasinării lui JFK, nedescifrate nici de Donald Trump
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Pentru guvernarea PSD-ALDE, lungul sezon al judecății sindicale a început
• Editorial de Claudiu Săftoiu. TAROM – destinația unui eșec administrat politic
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Să ne revenim: Liviu Dragnea, primul președinte ”ne-premier” al PSD, conduce totuși guvernul României
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Sub privirile aliaților NATO, România își umflă pieptul în fața Rusiei
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Dragnea, politica și ciomăgarii
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Precedentul catalan în România: cine va opri referendumul autonomist al radicalilor maghiari din Transilvania?
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Înarmarea în ritm alert a României – episodul mult așteptat, necesar și obligatoriu
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Pescuit extrem la răpitor: scapă lacul Belina din fălcile abuzatorilor în serviciu?

Urmărește-ne pe Google News