Un control riguros pana la piele, priviri care sunt lipite de tine si care nu te lasa nici macar sa-ti vari mana in buzunar. Plus un fum gros de tigara, bun de taiat cu cutitul. Asta e atmosfera ce te intampina in sectorul in care lucreaza controlorii de trafic aerian la Centrul Regional de Dirijare a Zborurilor (ACC) de pe Aeroportul International Otopeni. Datele despre aceasta meserie au caracter strategic, iar pentru o scurta vizita au fost nevoie de sapte zile de aprobari si verificari. Toate facute pentru siguranta omului care plateste pentru a fi in avion.
Meseria oamenilor de aici e caracterizata de un singur cuvant: responsabilitate. Daca trei oameni (o echipa) ce supravegheaza un ecran radar o iau razna, avioanele se vor ciocni in zbor ca mustele. De cand pornesc motoarele, avionul este dirijat spre destinatie de cateva zeci de oameni, numiti controlori de trafic, ajutati de o aparatura de ultima clasa.
Controlorii comunica permanent intre ei si, in functie de aria in care se afla avionul, tin legatura cu pilotul. Fiecare grup de controlori lucreaza pe cate un ecran de radar, aici vazand locul unde se afla aeronavele, indicativele lor, viteza si inaltimea de zbor.
Cerul este format din culoare virtuale late de 5 pana la 10 mile, impartite pe verticala in niveluri de zbor din 300 in 300 de metri, ca niste adevarate autostrazi suspendate, iar fiecare pilot este dirijat pe coordonate exacte. Avioanele nu au voie sa circule unul in spatele celuilalt la mai putin de zece mile. „Cu pasarile imense de metal, ce se deplaseaza cu 900 km/h, nu e de glumit. Treaba noastra e sa-i dirijam pe piloti, sa reduca din viteza, sa se ridice cu cateva sute de metri sau sa coboare pentru a evita o coliziune. Noi suntem ochii de la sol ai pilotilor, daca se poate spune asa. Daca sunt turbulente foarte puternice sau nori de ploaie periculosi – Cumulonimbus -, pilotii cer aprobare sa ocoleasca zona. Atunci trebuie sa anticipezi miscarile tuturor avioanelor ce sunt sau urmeaza sa ajunga intr-o zona si sa le dirijezi in asa fel incat sa fie in siguranta, chiar daca e aglomeratie. Se bulverseaza tot. Dupa evitarea pericolelor sunt dirijate spre coordonatele initiale”, ne-a declarat unul din experimentatii controlori de trafic aerian de ruta din Romania, George Calina (43 ani), presedinte al Asociatiei Profesionale a Controlorilor de Trafic.
„In Europa sunt 64 de centre regionale care sunt integrate intr-un sistem computerizat. La noi, „zona fierbinte” este deasupra Hunedoarei, unde se intalnesc mai multe rute aeriene si unde apar frecvent probleme meteorologice”, ne-a spus un alt controlor experimentat, Radu Delegeanu (37 ani).
Totul pare, la prima vedere, o joaca de copii, dar cand cei doi ne-au spus ca zilnic trebuie dirijate pe deasupra Romaniei cam 700 de avioane, iar pe perioada verii si 1.700/zi, situatia se schimba. Totul trebuie sa functioneze impecabil, iar controlorii de trafic trebuie sa fie tot timpul calmi si siguri pe ei. Chiar daca pe radar apar semnale ciudate, neobisnuite, sau pilotii le relateaza fapte incredibile.
Geoge Calina povesteste: „Au fost situatii in care prin evolutie – viteze supersonice si deplasari pe ecranul radar neobisnuite, care nu puteau fi in nici un caz avioane de pasageri, puteau fi asimilate unor obiecte zburatoare neidentificate. Am avut discutii cu piloti, care ne intrebau daca ne apar pe radar diferite obiecte zburatoare ce le vedeau in zbor, pe care noi le numim „tinte”, dar la noi nu apareau. Cand sesizam o astfel de tinta, apare o colaborare intre aviatia civila si militara. Eu am avut doua experiente de acest gen. Una, cam acum 13-14 ani, iar una cam acum cinci ani. In ultimul caz, din zona Curtea de Arges, pilotii ne-au raportat o tinta pe care noi nu o aveam in dirijare si nici armata nu stia nimic despre ea. Pilotul a zburat alaturi de ciudatenie cam 15 minute. A ramas un mister”.
Mai multe detalii despre fenomenele OZN ne-a oferit insa Constantin Badea (49 de ani), controlor de trafic aerian pensionar. Isi aduce aminte perfect evenimentul de la Curtea de Arges. „Era cam 9 seara. Un avion trebuia sa vina dinspre Sibiu spre Otopeni. Zbura pe la 4.000 de metri. La un moment dat, pilotul mi-a raportat ca avea in fata un obiect neidentificat ce zbura la acelasi nivel. S-a speriat rau ca tinta se apropia de el. Ne-am dat seama ca vorbeste serios, pentru ca parea ca-si inghite limba, timbrul vocal ii era total schimbat. Mi-a raportat ca obiectul emitea si lumini. Pilotul a coborat din proprie initiativa la 3.000 de metri si a scapat de el. Am pus semn la banda ca sa se pastreze inregistrarea convorbirii si s-a anuntat armata. La aterizare, pilotul, tot transpirat, mi-a spus ca a mai avut asemenea intalniri deasupra Moldovei. Din Nord, doua obiecte luminoase ciudate l-au incadrat si l-au insotit pana in apropierea Mizilului, dupa care au virat brusc si s-au facut nevazute”, ne-a spus Constantin Badea, ce acum isi petrece timpul cu a doua mare pasiune a vietii lui, pescuitul..

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.