România intră în ultimele două săptămâni din PNRR: miza de 7,5 miliarde de euro și cursa contra cronometru pentru mii de proiecte
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România a intrat în ultimele două săptămâni de execuție a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) înainte de termenul-limită de la 31 august. Cu un buget actualizat la 20,1 miliarde de euro, miza financiară rămasă în joc este de aproximativ 7,57 miliarde de euro, iar capacitatea administrației de a finaliza și recepționa lucrările este pusă la grea încercare, relatează News.ro.
Cuprins:
Dintr-un total de peste 15.000 de proiecte active, aproximativ 4.500 de investiții nu au fost încă recepționate, conform datelor centralizate de platforma Monitor PNRR.
Problema principală a acestei etape nu mai este lansarea licitațiilor, ci închiderea completă a circuitului administrativ: întocmirea proceselor-verbale, înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentelor în platforma electronică.
Mecanismul de salvare pentru șantierele întârziate
Pentru a diminua riscul pierderii fondurilor din cauza unor întârzieri tehnice minore, autoritățile au introdus mecanismul recepției parțiale excepționale prin Legea nr. 141/2026.
Măsura permite decontarea lucrărilor dacă partea esențială este finalizată, iar lucrările auxiliare rămase reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului, având un termen de finalizare de 120 de zile.
Excepția nu se aplică însă proiectelor care afectează siguranța, rezistența sau eficiența energetică a clădirilor.
Printre marile investiții aflate sub presiunea timpului se numără tronsoane din autostrada A7 (Focșani–Bacău și Bacău–Paşcani), modernizări feroviare pe ruta Arad–Timişoara–Caransebeş și Cluj–Episcopia Bihor, dar și achiziția de locomotive și vagoane reabilitate.
În sectorul sanitar, sunt vizate lucrări la Spitalul „Agrippa Ionescu” din Balotești, Spitalul Județean Bistrița și Spitalul Clinic Județean Cluj, alături de 200 de ambulanțe noi și pavilioane de politraumă la Craiova și Sibiu. În educație, peste 110 creșe trebuie definitivate și dotate.
Miza reformelor și Cererea de Plată numărul 5
Pe lângă execuția din teren, plățile depind de reformele legislative din Parlament. Depusă la 14 august 2026, Cererea de Plată nr. 5 are o valoare de 2,84 miliarde de euro și acoperă 75 de ținte și jaloane.
O reușită recentă a fost renegocierea jalonului 119a privind capacitățile pe cărbune, unde penalitatea Comisiei Europene a fost redusă de zece ori, de la 770 de milioane de euro la aproximativ 77 de milioane de euro.
Scenariile privind banii europeni
Analizele de specialitate conturează trei scenarii pentru finalul PNRR:
Scenariul optimist presupune adoptarea rapidă a reformelor restante și finalizarea proiectelor majore, caz în care pierderile ar fi limitate la doar câteva zeci de milioane de euro din mici dotări locale nefinalizate.
Scenariul moderat estimează pierderi între 1 și 2 miliarde de euro, în situația în care reforme de impact, precum Legea Salarizării Unitare, nu trec de Parlament, iar anumite șantiere de infrastructură rămân blocate.
Scenariul sever ia în calcul ratarea mai multor reforme-cheie și nefinalizarea investițiilor mari în spitale și școli, ceea ce ar putea duce la pierderi de peste 2,5 miliarde de euro din fondurile destinate României.
