Tribunalul București și CSM, după ce PNL a lăsat de înțeles că „pucista” Alina Gorghiu are „pile” în instanțe: „Presiuni asupra judecătorilor”. Replica liberalilor lui Ilie Bolojan

UPDATE ora 15.40: Partidul Național Liberal a replicat că „respectă independența justiției, hotărârile instanțelor și dreptul fiecărei instanțe de a-și organiza activitatea potrivit legii”, dar „orice măsură administrativă privind organizarea activității judiciare trebuie să fie nu doar legală, ci transparentă și lipsită de orice aparență de arbitrariu”.

Liberalii conduși de Ilie Bolojan spun că aceste completuri specializate pentru cauzele privind partidele politice, s-au făcut pe 23 iunie, „exact în momentul în care au fost înregistrate dosarele formulate de contestatarii din PNL, fără ca opiniei publice să îi fie prezentate criteriile concrete după care au fost desemnați judecătorii care le compun”.

PNL mai spune că „nu contestă dreptul instanțelor de a adopta măsuri administrative și nu pune în discuție independența judecătorilor”. „Ceea ce solicităm este transparență deplină asupra procedurii urmate și asupra criteriilor care au stat la baza acestor decizii administrative, pentru ca orice suspiciune privind imparțialitatea organizării activității judiciare să fie înlăturată”, au conchis liberalii.

Știrea inițială: Tribunalul București a transmis joi, 2 iulie, că „respinge acuzațiile formulate” de PNL, partid condus de Ilie Bolojan, care ieri a susținut că unul dintre dosarele „puciștilor” din partid a fost repartizat unei judecătoare „colaboratoare a doamnei Gorghiu, reclamantă în dosar”.

„Tribunalul București respinge acuzațiile formulate de un partid politic și consideră neavenite presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze. Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție și unificarea practicii judiciare. În același scop, în afara de specializarea judecătorilor care soluționează în materia persoanelor juridice cauze de competența în primă instanță a tribunalului (federații, confederații, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiași luni a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului București, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociațiilor și fundațiilor”, a precizat instanța.

„În acest context, nu pot fi acceptate limitări ale capacității manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanțe din țară, în condițiile în care buna administrare a activității Tribunalului presupune adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor”, se mai arată în comunicat.

Instanța a precizat că „toate măsurile manageriale au fost asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare și previzibile”.

„De altfel, același partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării și beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor și în litigiile privind achizițiile publice. Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric”, a conchis Tribunalul București, cu referire la PNL.

Și CSM a ieșit la rampă: Escaladare fără precedent a discursului public contra instanțelor judecătorești

La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii a susținut că asistăm la o „escaladare fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești”.

„Independența judecătorilor și respectarea autorității instanțelor judecătorești constituie garanții esențiale ale dreptului la un proces echitabil și ale statului de drept. Hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spațiul public și prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanțelor. Declarațiile respectivului partid politic sunt fără precedent, iar gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formațiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești”, se mai arată în comunicat.

„Contestarea publică a rolului și legitimității instanțelor de către o parte aflată într-un proces reprezintă un comportament incompatibil cu exigențele unui stat de drept, fiind de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor și să afecteze încrederea cetățenilor în imparțialitatea justiției”, a mai precizat Consiliul Superior al Magistraturii.

PNL vrea să excludă puciștii. Aceștia s-au adresat instanțelor, iar liberalii lui Bolojan au acuzat-o pe Alina Gorghiu că este apropiată de o judecătoare a unui dosar

Reamintim că partidul condus de Ilie Bolojan a anunțat pe 21 iunie că începe formalitățile statutare pentru excluderea lui Rareș Bogdan și a altor 15 contestatari ai șefului PNL, printre care Lucian Bode, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Aceștia au fost acuzați că „au încălcat în mod repetat obligația de a apăra opțiunile politice și deciziile PNL, participând la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”. Momentan, cei 16 puciști nu au fost excluși din partid și așteaptă decizia instanțelor în procesele pe care le-au deschis.

Deocamdată, Tribunalul Bucureşti a suspendat decizia Consiliului Naţional al PNL referitoare la Congresul în care Ilie Bolojan a fost reconfirmat preşedinte alături de noua conducere: „Suspendă provizoriu executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluționarea definitivă a dosarului 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului București – Secția a V-a Civilă”.

După câteva ore, PNL a transmis un comunicat în care a acuzat-o pe Alina Gorghiu că este apropiată de o judecătoare a dosarului. „Aceiași contestatari au înaintat mai multe cereri în instanță. Una dintre acestea, având ca obiect hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, are termen de judecată la data de 8 iulie 2026, dosarul fiind repartizat judecătoarei M.L., colaboratoare a doamnei Gorghiu, reclamantă în dosar. În perioada în care doamna Gorghiu a fost ministrul Justiției, aceasta a solicitat detașarea doamnei judecător M.L. în cadrul ministerului, iar prin Hotărârea CSM nr. 2156 din 14 septembrie 2023, aceasta a fost detașată și a lucrat în Ministerul Justiției pe toată durata mandatului doamnei Gorghiu. Din acest motiv, PNL va solicita recuzarea acesteia”, scria în comunicatul liberalilor conduși de Ilie Bolojan.

Aceștia au susținut că decizia Tribunalului „nu influențează în mod direct Partidul Național Liberal și realitățile din partid în acest moment, deoarece suspendă doar anumite hotărâri”, iar „conducerea aleasă la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 își exercită pe deplin atribuțiile”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE