Guvernul polonez, acuzat că vrea să-și elimine opozanții sub acoperirea unei legi anti-Rusia. „Lovitura de grație dată democrației”, spun criticii

Președintele polonez Andrzej Duda a anunțat luni că va promulga o controversată lege ce înființează o comisie de anchetă privind „influența rusă în Polonia între 2007 și 2022”, după ce proiectul a fost adoptat în camera inferioară a parlamentului, dominată de partidul de guvernare Lege și Justiție (PiS).

Apărată de guvern și de politicienii puterii drept necesară, în contextul războiului Rusiei din Ucraina, inițiativa, spun criticii, este de fapt o tentativă fără precedent de intimidare a opoziției politice și a societății civile.

Potrivit Reuters, comisia va fi formată din nouă membri numiți de camera inferioară a legislativului – este de așteptat ca mulți să fie parlamentari PiS – și ar putea prezenta raportul inițial în luna septembrie – cu doar câteva săptămâni înainte de crucialele alegeri parlamentare din țară.

În special, comisia va analiza acordurile privind importurile de gazele naturale semnate cu Moscova, despre care guvernul spune că au făcut ca țara să fie excesiv de dependentă de energia rusească.

În cele din urmă, cei care sunt considerați vinovați că au acționat sub „influența Rusiei” riscă sancțiuni dure, inclusiv o interdicție potențială de 10 ani de a gestiona fonduri publice, ceea ce i-ar descalifica de fapt din funcțiile publice.

Criticii spun că nu există o definiție clară a ceea ce constituie „o acțiune sub influența Rusiei” și că cei găsiți vinovați nu vor avea posibilitatea de a face apel la decizie.

Atacată de opoziție, de o mare parte a societății civile și de ambasadorul SUA la Varșovia, legea a fost criticată și de Comisia Europeană, care a anunțat, marți, că ar putea lua măsuri juridice împotriva Poloniei.

Un sondaj realizat de United Surveys pentru site-ul de știri Wirtualna Polska a constatat că o mare majoritate a publicului, 61%, consideră că această comisie este o „manevră preelectorală menită să discrediteze adversarii politici”, scrie Notes from Poland.

Doar 20% au spus că anunțata comisie este „o măsură corectă și un organism care va explica în mod conștiincios neregulile privind cooperarea cu Rusia”.

„Legea Tusk”

Criticii au numit noua lege „Lex Tusk”, după numele presupusei ținte a actului legislativ, fostul prim-ministru polonez și liderul opoziției de centru, Donald Tusk. Și asta pentru că, în 2010, guvernul lui Tusk a semnat un acord cu Gazprom, care ar fi fost citat în justificarea oficială a noului proiect de lege.

De asemenea, mulți observatori spun că crearea unei astfel de comisii este neconstituțională, deoarece permite abuzuri și împuternicește o comisie extrajudiciară să interzică accesul rivalilor politici ai guvernului la viața publică.

„O comisie privind influențele rusești, compusă din oameni ai partidului de guvernământ, va fi capabilă să excludă din politică figuri cheie ale opoziției”, a scris pe Twitter Radek Sikorski, un politician polonez și fost ministru de externe în guvernul Tusk, adăugând că și el se așteaptă să fie o țintă.

Krzysztof Brejza, liderul parlamentar al partidului Platforma Civică, al lui Tusk, a calificat comisia drept o „idee de tip sovietic” și o „vânătoare de vrăjitoare”.

Răspunzând criticilor, Duda a declarat că legea va fi examinată de către Tribunalul Constituțional al țării, o instituție care, scrie Notes from Poland, este considerată în general ca fiind sub influența partidului de guvernământ și mai este și paralizată de o dispută internă.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a sugerat și el că doar cei care au ceva de ascuns se opun noii comisii.

Atacuri la adresa legii au venit și de la organizații anterior aliate cu punctul de vedere al guvernului.

Ordo Iuris, o organizație juridică care a susținut anterior eforturile partidului de guvernământ de a înăspri legea avortului și de a restricționa educația sexuală în școli, a emis un aviz negativ cu privire la comisia propusă, despre care a spus că ar fi un „organism cvasi-judiciar, lipsit de multe garanții pentru a asigura un proces echitabil”, potrivit Notes from Poland.

De asemenea, organizația a avertizat că „definiția neclară a influenței rusești” ar permite ca această comisie să fie folosită în mod arbitrar și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la accesul acesteia la informații clasificate.

Acest „organism în mod clar neconstituțional” ar submina, de fapt, lupta împotriva influenței rusești „în detrimentul securității interne”, a concluzionat Ordo Iuris.

„Sfârșitul democrației poloneze”

Alți critici au avut cuvinte și mai dure. Competențele comisiei echivalează cu o „decapitare simbolică, bazată pe o evaluare absolut discreționară a informațiilor și a probelor”, a declarat pentru revista Time Miroslaw Wyrzykowski, un fost judecător al Tribunalului Constituțional polonez.

„Este semnul sfârșitului democrației poloneze”, a adăugat Wyrzykowski.

Un avertisment similar a lansat și Piotr Buras, directorul filialei poloneze a think-tank-ului European Council on Foreign Relations, care a avertizat, într-un articol din Le Monde, că guvernul se pregătește să dea „lovitura de grație democrației”.

Membrii PiS, a subliniat acesta, nici nu au ascuns măcar faptul că obiectivul lor principal este de a-l ataca pe liderul opoziției, Donald Tusk, pentru a-l intimida, a-l împiedica să se prezinte la alegeri și chiar a-l arunca în închisoare.

După adoptarea legii, un ministru adjunct a postat pe Twitter o fotografie a liderului opoziției cu explicația: „Donald Tusk (încă liber în această fotografie), numărul unu pe lista politicienilor care urmează să fie deputinizați”.

Ar fi o continuare a strategiei de campanie a guvernului. Timp de luni de zile, scrie Buras, Tusk a fost prezentat de propaganda puterii drept prietenul lui Putin, agent străin și susținător al unei alianțe germano-ruse în Europa.

Eticheta de „agent rus”, mai spune Buras, a fost de altfel folosită de PiS împotriva tuturor celor care au criticat „tendințele autocratice” ale partidului.

Sâmbăta trecută, spre exemplu, liderul partidului, Jaroslaw Kaczynski, a atacat un jurnalist de la TVN, cel mai important canal de televiziune independent, calificându-l drept „agent rus”. Și asta după ce jurnalistul l-a întrebat despre un incident privind o rachetă rusească descoperită în Polonia, incident care a rămas mult timp ascuns de autorități.

Un demers al Comisiei Europene ar putea să ofere un impuls guvernului de la Varșovia

Critici la adresa Varșoviei au venit și de peste hotare. Guvernul SUA a emis o declarație în care și-a exprimat îngrijorarea că noua lege ar putea fi folosită pentru „a interfera cu alegerile libere și corecte din Polonia” și a cerut Varșoviei să se asigure că aceasta „nu va fi invocată în moduri care ar putea afecta legitimitatea a alegerilor”.

Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, a declarat marți că Bruxelles-ul este preocupat de situația din Polonia și că „nu va ezita să ia măsuri dacă va fi nevoie, deoarece este imposibil să fie de acord cu un astfel de sistem fără un acces real la justiție”.

Însă, scrie în Le Monde Piotr Buras, în aceste momente, noul „pachet legislativ pentru apărarea democrației”, pregătit de Comisia Europeană în contextul războiului din Ucraina, ar putea chiar să dea un impuls Poloniei.

Comisia Europeană spune expertul, dorește ca organizațiile care primesc fonduri din țări din afara UE (inclusiv din Statele Unite) să dezvăluie sursa finanțării lor. Nu există îndoieli că Bruxelles-ul – spre deosebire de Varșovia – este serios în ceea ce privește combaterea dezinformării și a influenței străine. Dar proiectul său riscă să arunce copilul odată cu apa din copaie, spune Buras.

Inițiativa la care face referire Buras a primit deja unele critici, din partea observatorilor care au subliniat că prevederile riscă să pună în pericol societatea civilă, legitimând ideea vehiculată de regimurile autoritare cum că organizațiile civile sunt potențiali cai troieni ai guvernelor străine.

Buras observă și cum s-ar putea întâmpla acest lucru. O lege privind agenții străini, pregătită de actualul guvern polonez, a fost doar temporar pusă în așteptare. Aceasta este în mare măsură inspirată de modelul rusesc „bun”, stigmatizând toate instituțiile independente care depind de sprijinul donatorilor străini.

„Va reapărea proiectul în curând pentru a satisface – oficial – cerințele UE?”, se întreabă el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE