Povestea bărbatului care trăiește de 40 de ani în sălbăticie, alături de urși și de lupi, la 2.200 de metri altitudine: „Mai bine aici decât să merg într-o vacanță la Antalya”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În provincia Erzincan, nord-estul Turciei, İbrahim Aydemir, 57 de ani, trăiește izolat de patru decenii pe muntele Keșiș, la 2.200 de metri altitudine. Bărbatul locuiește într-o cabană improvizată și își dedică viața creșterii animalelor, urcând anual cu vitele pe munte timp de șase luni, scrie Yeni Șafak.
- Fără electricitate și apă curentă, Aydemir folosește panouri solare pentru energie și surse naturale pentru apă. În timpul nopții, se confruntă cu atacuri urșilor și lupilor, dar cu ajutorul câinilor reușește să-și protejeze vitele, preferând această viață solitară în natură în locul unei vacanțe.
- Tată a trei copii, Ibrahim păstrează tradițiile păstorești și un mod de viață rar întâlnit astăzi. Stilul său de viață reflectă o alegere conștientă pentru natură și simplitate, într-o lume tot mai modernizată și urbanizată.
Într-un colț retras al Turciei, în apropierea satului Bayırbağ din provincia Erzincan, un bărbat de 57 de ani trăiește o viață neobișnuită.
İbrahim Aydemir și-a petrecut ultimele patru decenii pe pajiștile de la poalele muntelui Keșiş, la o altitudine de 2.200 de metri, într-o cabană improvizată.
Keșiș este un munte din regiunea Anatoliei de Est, la nord-est de câmpia Erzincan. Cel mai înalt punct al muntelui este vârful Keșiș, 3.549 de metri.
De la vârsta de 17 ani, Aydemir, tată a trei copii, se ocupă cu creșterea animalelor. În fiecare primăvară, își urcă vitele pe munte, unde rămâne timp de șase luni, până la prima ninsoare.
Viața aici nu este ușoară. Cea mai simplă activitate, precum mâncatul unei felii de pâine, poate deveni dificilă. Dar iubesc singurătatea și sunt mulțumit de viața pe care o duc.
Fără electricitate sau apă curentă, el își generează energia prin panouri solare, iar apa o obține din surse naturale.
În timpul nopții, provocările cresc. Urșii și lupii, atrași de vite, îl obligă să stea de pază: „Vin să atace vitele, iar eu trebuie să le opresc. Câinii mei mă ajută să țin urșii la distanță”.
„Prefer să petrec timpul aici, în natură, decât să merg într-o vacanță la Antalya”, insistă Ibrahim.
Chiar dacă viața sa pe munte este plină de provocări, Aydemir continuă să-și urmeze pasiunea pentru natură și tradițiile păstorești, păstrând viu un mod de viață care, în zilele noastre, devine din ce în ce mai rar.
