Povestea din spatele fotografiei cu copiii duși cu căruța la școală: puștii stau fără părinți, școala nu-i ajută cu microbuzul, iar unchiul se descurcă cum poate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
”E un inconștient, e o rușine!”, a sunat valul de indignare pe plan local. În satul Tisa-Silvestri, unde a fost surprinsă căruța cu copii, descoperi cum autoritățile și comunitatea s-au întors împotriva căruțașului, practic singurul care nu doar că are grijă de nepoții lui, ci a și găsit o soluție după ce școala a refuzat să-i ia și pe copiii din sat cu microbuzul.
- Miercuri, o fotografie devenea virală pe internet: în anul 2019, o căruță încărcată de copii merge la 7 dimineața pe drumul național 2F Vaslui-Bacău.
- Afară e ceață și termometrele arată 3 grade Celsius.
- Fotografia a fost postată pe Facebook de Florina Fabian, o tânără de 30 de ani care lucrează la un ONG din Bacău, și care a surprins scena în timp ce conducea.
- Dacă ajungi în cea mai săracă regiune a României în căutarea poveștii din spatele imaginii, descoperi cum autoritățile și comunitatea au ales să-l certe pe căruțaș ”pentru că ne faci de râs”.
- Un profesor s-a indignat că jurnaliștii întreabă școala cum mai e posibilă o astfel de situație în România lui 2019. “Vrea să își ia copilul cu căruța, cu bicicleta, cu căruciorul de butelie să și-l ia, e treaba lui”, a aruncat profesorul responsabilitatea pe umerii părintelui.
Cum intră în școala gimnazială din satul Tisa-Silvestri, comuna Odobești, copiii văd înșirate pe un perete steagurile NATO și UE. Aceste majuscule sunt, însă, abstracte pentru ei, cînd realitatea lor se scrie în alte șase litere: CĂRUȚĂ.
Ion Răchită, zis “Jangalete”, un bărbat de 66 de ani, e considerat vinovat de întreaga comunitate că a făcut comuna de râs. După apariția fotografiei pe internet, el a fost tras la răspundere de Protecția Copilului, de conducerea Primăriei și de cea a școlii.
Pe măsură ce curg reproșurile, Jangalete e nedumerit. El spune că face asta de aproape 4 ani și că până acum nu s-a sesizat nimeni. Ba mai mult, nu înțelege de ce îl ceartă toată lumea, când el a venit de fapt cu o soluție, așa cum a putut, la o problemă reală: lipsa transportului școlar pentru copiii din sat.
Comuna Odobești are 4 sate: Tisa-Silvestri, Bălușa, Ciuturești și Odobești.
În întreaga comună există 3 școli, la care cei mici se duc în funcție de vârstă. Dacă un copil dintr-un sat e clasa a IV-a, dar numărul de copii de aceeași vârstă din satul lui nu e suficient încât să se facă o clasă, el va studia la o școală din alt sat, unde e clasă de a patra.
Pentru toate aceste trei școli există un singur microbuz. Ca și clasele, microbuzul distribuie copiii pe bază pe destin.
“Legea spune clar că microbuzul este pentru alte sate”, a declarat pe un ton nervos, directoarea școlii, Gabriela Scorțanu. “Sunt 296 de copii pe toată comuna în toate cele 3 școli. Nu putem să aducem toți copiii din comună”, a continuat aceasta.
Astfel, elevii care sunt înscriși la școala sau la grădinița din satul în care locuiesc, și nu la alta dintr-o localitate vecină, merg pe jos. Uneori, distanța este de aproximativ 4 kilometri, dus-întors, dar așa s-au organizat cei de aici.
Constantin Chiticeanu, șoferul microbuzului școlar, spune că nu s-ar încadra în program dacă ar face mai multe curse, astfel încât să îi ia și pe copiii din satul Tisa-Silvestri care învață aici. “Fac 10 curse pe zi, de la 7 dimineața până la 6 seara”.
Unchiul Jangalete a protestat tacit împotriva acestei repartiții. I-a urcat în căruță pe nepoții lui, Robert și Sergiu, în vârstă de 8 și respectiv 12 ani, și i-a dus și i-a adus de la școală. Uneori zilnic, alteori doar în zilele în care nu avea de muncit în altă parte cu căruța. Ne arată mâinile tocite de muncă.
Ion Răchită s-a ocupat toată viața de agricultură, iar soția lui, Aurica, de creșterea animalelor și amândoi insistă pentru școală și pentru ca nepoții lor să se chinuie mai puțin decât ei. Mai ales că viața le-a dat celor mici destule până la vârsta asta: tatăl le-a murit, iar mama lor e plecată la muncă în Italia.
Ei sunt copiii fratelui Auricăi, dar cei doi bătrâni îi cresc ca și cum ar fi ai lor. Spun că se descurcă din pensia de 560 lei a femeii și din pământul pe care îl au în arendă.
Robert învață la școala din Tisa-Silvestri, iar Sergiu, la cea din Odobești, însă microbuzul îl ia din fața școlii din sat, până la care are de mers peste 2 kilometri.
“Iarna înghețăm de frig în căruță”, spune Sergiu.
“Mie îmi place cu căruța, dar aș vrea cu microbuzul”, zice Robert, zgribulit de frig - a ieșit la poartă îmbrăcat subțire.
Copilul spune că doamna învățătoare Gabriela Scorțanu, care este și directoare, le-a zis la clasă lui și altor colegi care au venit miercuri cu căruța “să nu mai mergem, că primim amendă.”
Directoarea Gabriela Scorțanu a declarat pentru Libertatea că știa că Ion Răchită își aduce nepoții la școală cu căruța și că îl avertizase anul trecut să fie atent la transport, când îl văzuse că îl ia și pe alt copil, dar că nu știa că uneori vine cu căruța plina. “Eu nu stau să mă țin după ei pe-afară, să văd cum vin.”
Ion Răchită - Jangalete spune că în unele zile pleacă cu 12 copii - majoritatea de pe strada lui, iar dacă îi mai vede și pe alții pe drum, oprește și îi ia și pe ei.
Calul Mutu și iapa Stela sunt ascultători, omul spune că n-a avut niciun accident de când îi duce pe cei mici la școală.
“Am fost ieri la el (n.r la Ion Răchită), a zis că o să ducă copiii în continuare. I-am zis OK, dar să nu îi mai ia și pe alții”, a declarat pentru Libertatea viceprimarul din comuna Odobești, Samuel Herghelegiu.
“Microbuzul e în patrimoniul primăriei, dar e administrat de școală - șoferul e plătit de școală. Școala ar trebui să suplimenteze. Eu sunt și în consiliul de administrație al școlii și s-a mai discutat în consiliu asta, datorită nemulțumirii părinților, ei au ridicat problema. Directoarea a zis că legea nu permite”, a mai spus acesta.
În condițiile date, Jangalete ar vrea să acopere căruța cu un coviltir, ca să nu mai spună nimeni că e risc ca cei mici să cadă - “o să fac căruță țigănească și să scriu transport de copii pe ea”.
Soția Aurica speră, însă, ca problema să se rezolve altfel: să apară acel microbuz din povești care să îi ducă și să îi aducă de la școală pe absolut toți copiii din comună.
