Povestea Simonei Mihăescu pentru fiul ei, Andrei (4 ani)

Erau odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină şi moşneagul un cocoş. Găina babei făcea multe ouă în fiecare zi, pe care baba le mânca fericită, dar moşneagului nu-i dădea nici unul. Într-o zi, moşneagul îi zise babei:

– Măi babă, tu mănânci prea multe ouă. Ia dă-mi şi mie câteva!

– Nu!, zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cocoşul tău, să facă ouă. Moşneagul prinse cocoşul şi-l bătu. Cocoşul, când scăpă din mâinile moşneagului, fugi de-acasă. Cum mergea el pe drum, găsi o punguţă cu doi bani. Bucuros, o luă în cioc şi se duse cu ea la moşneag. Însă, pe drum, se întâlni cu o trăsură cu un boier. Boierul văzu punguţa şi îşi trimise vizitiul să o ia de la cocoş. Cocoşul, supărat, se luă după trăsură, strigând:

– Cucurigu! Boieri mari, daţi punguţa cu doi bani!

Boierul, supărat, când ajunse în dreptul unei fântâni, îi zise vizitiului:
– Mă, ia cocoşul şi aruncă-l în fântână!

Trezindu-se în fântână, cocoşul înghiţi toată apa şi ieşi. Luă iar urma trăsurii, strigând:
– Cucurigu! Boieri mari, daţi punguţa cu doi bani!

Ajuns acasă, boierul, supărat, îi porunci vizitiului să arunce cocoşul în camera unde ţinea bănuţii din aur. Acolo, cocoşul înghiţi cu lăcomie toţi banii şi lăsă toate lăzile pustii. Se duse la fereastra boierului şi iar începu:

– Cucurigu! Boieri mari, daţi punguţa cu doi bani!
Boierul, văzând că n-are ce-i mai face, îi azvârli punguţa. Cocoşul o luă şi se duse către casa moşneagului. Ajuns la poartă, începu a cânta: “Cucurigu!!! Cucurigu!!!” Moşneagul ieşi şi când îl văzu nu-i veni a crede: elefantul ţi se părea purice pe lângă acest cocoş. Acesta îi spuse:

– Stăpâne, aşterne o pătură aici, în mijlocul ogrăzii. Moşneagul făcu acest lucru, iar cocoşul scutură din aripi şi umplu ograda de bănuţi de aur. Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştiu ce să facă de bucurie, sărutând cocoşul. Atunci veni şi baba să vadă ce se întâmplă:

– Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!

– Pune-ţi pofta-n cui! Când ţi-am cerut ouă nu mi-ai dat. Bate acum şi tu găina să-ţi aducă bănuţi de aur.

Atunci baba se duse în poiană, prinse găina şi începu să o bată. Biata găină, cum scăpă, fugi pe drum şi găsi o mărgică, pe care o înghiţi. Apoi se întoarse repede la babă şi începu: “Cot, cot, cotcodac!” Baba ieşi bucuroasă afară şi se duse să vadă ce i-a adus găina. Când se uită jos, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică.

Şi aşa, baba cea zgârcită rămase săracă, lipită pământului. Moşneagul însă, era foarte bogat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE