Precedent juridic după un conflict public între un primar din Arad și fiul vitreg. Cei doi se judecă în câteva dosare, unul fiind anchetat de Parchetul European

A câștigat definitiv un singur proces și le-a pierdut pe celelalte patru, două dintre acestea având hotărâri definitive, la Curtea de Apel Timișoara, favorabile administrației locale. În februarie 2026, primarul a depus o plângere prin care solicită daune morale fiului său vitreg și unei alte persoane, care lansează periodic acuzații la adresa sa. 

Totuși, procesul câștigat de tânăr poate reprezenta un precedent juridic, având în vedere că judecătorii au stabilit că deciziile privind excluderea unui membru dintr-un grup de pe Facebook sau blocarea pe o pagină oficială, administrate de o instituție publică se supun controlului în instanța de contencios administrativ.

Acuzații între primar și fiul vitreg

Primarul Adrian Florin Țolea susține faptul că scandalul a plecat de la refuzul său de a soluționa o cerere a fiului său vitreg cu privire la un teren pe care acesta îl are în proprietate pe teritoriul comunei. „Toate aceste acțiuni le face ca urmare a faptului că nu am acceptat să fac o ilegalitate, adică de a amenaja ca drum o fâșie de teren a primăriei (4 m lățime și 200 m lungime) care este adiacentă parcelei de teren pe care Borz Denis Robert o are în proprietate în comuna Livada. Deși i s-a explicat clar și argumentat că terenul nostru este parte din rezerva comunei și nu poate să fie amenajat ca drum, Borz Denis Robert m-a amenințat și șantajat că dacă nu vom face drum acolo mă va hărțui și denigra peste tot pe unde va putea”, a afirmat primarul PSD din Livada.

De cealaltă parte, fiul vitreg susține că primarul „își folosește constant funcția publică și resursele instituției pentru abuzuri, falsuri și ilegalități”. 

„Datorită invidiei și dorinței de a mă prejudicia a falsificat actele drumului public din zona industrială a comunei din lateralul terenului meu la care am deschidere de peste 500 metri, în vederea transformării acestuia din drum public în teren arabil, lăsând multiple parcele fără cale de acces și prejudiciindu-mă și pe mine cu cel puțin 288.000 de euro conform evaluării din grila notarială. El profită de aceste abuzuri și ilegalități pe care le face împotriva mea și încearcă să își facă campanie și imagine de om corect susținând public că el «nici măcar pentru familia lui» nu face vreo ilegalitate. Dar nu este vorba despre nicio ilegalitate, ci chiar despre o obligație legală, lucru pe care chiar și poliția i-a pus în vedere să întrețină acel drum public lăsat în paragină”, afirmă tânărul Borz.

Exclus din grupul de pe Facebook al primăriei

La un moment dat, tânărul a fost exclus din grupul de pe Facebook al Primăriei Livada, care are 2.400 de membri, și a fost blocat pentru a mai putea comenta pe pagina oficială a instituției. A transmis o cerere prin care a solicitat restabilirea „drepturilor” sale de pe rețeaua de socializare, dar a fost refuzat. Urmarea a fost un alt proces civil, singurul câștigat, până în prezent, de către tânărul din Arad. Acesta a cerut judecătorilor să constate „caracterul nelegal și abuziv al blocării sale de pe pagina și grupul oficial de Facebook ale Primăriei Livada, precum și al ștergerii unui comentariu cu conținut civic pe care îl postase acolo”. A mai solicitat anularea răspunsului prin care primăria refuzase să îi deblocheze accesul și obligarea autorității la emiterea unui răspuns legal și motivat, precum și restabilirea accesului contului său la pagina oficială a instituției.

Tribunalul Arad a respins integral acțiunea, prin sentința civilă din 10 noiembrie 2025, reținând că autoritatea și-a îndeplinit obligația legală de a răspunde petiției, iar blocarea de pe Facebook reprezintă un simplu act de gestionare a unui instrument de comunicare, nu o formă de cenzură. Instanța a mai apreciat că intervențiile acestuia aveau un caracter repetitiv și șicanator, lucru care depășea limitele criticii civice.

Hotărâre cu potențial de precedent juridic

În faza de recurs, la Curtea de Apel Timișoara, Denis Robert Borz a avut câștig de cauză. Doi dintre cei trei judecători ai completului au constatat că că pagina de Facebook a Primăriei Livada este folosită de autoritate pentru difuzarea de informații de interes general, anunțuri instituționale și acte administrative, devenind astfel o extensie digitală a spațiului public instituțional. „Din această perspectivă, gestionarea paginii se circumscrie exercitării unor prerogative de putere publică, iar refuzul de a debloca accesul unui cetățean reprezintă un act administrativ asimilat, supus controlului instanțelor de contencios administrativ și nu un simplu act tehnic de moderare, așa cum reținuse Tribunalul”, au stabilit magistrații de la Curtea de Apel. 

În plus, s-a constatat că acel comentariu, șters de pe pagina primăriei, „conținea o critică administrativă redactată ferm, dar argumentată, fără injurii, amenințări sau limbaj vulgar, astfel încât se situa sub protecția libertății de exprimare”.

Mai mult, magistrații susțin că regulamentul paginii permitea autorității doar ștergerea comentariilor jignitoare, nu blocarea definitivă a utilizatorilor, iar „recurgerea directă la măsura cea mai drastică – excluderea permanentă – a echivalat cu o formă de cenzură prealabilă, contrară principiilor legalității, imparțialității și transparenței prevăzute de Codul administrativ”.

Prin urmare, prin hotărârea definitivă din 9 iulie 2026, instanța a anulat adresa de răspuns a Primăriei Livada și a obligat instituția și pe primar să asigure reclamantului accesul la pagina oficială de Facebook a Primăriei. Soluția instanței poate fi un precedent pentru alte dispute similare. Judecătorii au apreciat că paginile de Facebook administrate de autoritățile publice din România intră sub incidența controlului de legalitate al contenciosului administrativ, iar blocarea unui cetățean de pe un asemenea canal oficial trebuie să respecte principiile proporționalității, legalității și transparenței care guvernează activitatea administrației publice.

Primarul și soția, cercetați de Parchetul European

Conflictul dintre cei doi a escaladat la sfârșitul lunii iulie 2026, când Țolea, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Arad, a anunțat că el și soția sa au fost audiați în calitate de suspecți de Parchetul European (EPPO), Biroul Teritorial Timișoara, într-un dosar privind un proiect cu finanțare europeană de circa 30.000 de euro, implementat de soția primarului cu șapte ani în urmă, proiect în care Denis Robert Borz ar fi fost angajat. Potrivit relatărilor primarului, plângerea care a stat la baza dosarului de la EPPO ar fi fost depusă chiar de fiul soției sale.

„Băiatul soției mele, Denis Robert Borz, pe care l-am crescut de la vârsta de 4 ani, se răzbună în acest fel pe mine și o târăște în această nebunie și pe mama sa, dar și pe frații săi, întreaga noastră familie. Am fost invitat, împreună cu soția mea, la Biroul Teritorial al Parchetului European din Timișoara, în calitate de suspect. Situația în care mă aflu nu are nicio legătură cu activitatea mea publică, nici cu cea de primar și nici cu cea din trecut de la Consiliul Județean Arad Este o problemă cât se poate de nefericită, dar una personală, de familie. Precizez doar că este vorba despre un proiect cu finanțare europeană, de valoare mică (aproximativ 30.000 de euro), derulat de către soția mea în urmă cu 7 ani, unde Borz Denis Robert a fost angajat. Suntem nevinovați și ne vom apăra în fața instanței dacă va fi cazul!”, a afirmat primarul, după audierile de la Parchet.

Între timp, tatăl vitreg a depus și el o plângere penală pe numele tânărului, pe care-l acuză de tentativă de furt, după ce ar fi încercat să sustragă condica de prezență a angajaților. În replică, Borz a afirmat că doar a dorit să verifice și să demonstreze că în ziua respectivă foarte puțini angajați ai instituției erau prezenți la serviciu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro