Ce le promiteau românilor candidații de la primele alegeri parlamentare din România, de acum 101 ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România alege azi un Parlament cu 465 de politicieni: 136 de senatori și 329 de deputați. În urmă cu 101 ani, la primele alegeri parlamentare din România Mare, oamenii erau chemați la vot să aleagă 805 parlamentari, care și-au dat acordul ca Guvernul să fie condus de Alexandru Vaida-Voevod.
Cuprins:
- Câte trei zile distincte pentru votul românilor
- Campanie electorală chiar și în 1919
- Ce promiteau românilor partidele vremii?
- Românii au ales 566 de deputați și 239 de senatori
- Cine a câștigat primele alegeri parlamentare din România Mare
- Primele 5 formațiuni care au intrat în Parlament
- Partidele făceau promisiuni și după terminarea alegerilor
- Guvernul a fost condus de Alexandru Vaida-Voevod
Românii sunt chemați astăzi, 6 decembrie, la urne pentru a alege viitorul Parlament.
Scrutinul are loc la 101 ani de la primele alegeri parlamentare din România Mare. Pe 2 octombrie 1919, regele Ferdinand I a semnat decretul de convocare a alegerilor pentru Senat și Adunarea Deputaților.
Câte trei zile distincte pentru votul românilor
Au votat pentru prima dată la alegeri locuitorii Vechiului Regat al României, ai Basarabiei, ai Bucovinei și ai Transilvaniei. Misiunea era aceea de a alege parlamentul Marii Uniri. S-a votat în două tranșe, pentru fiecare Cameră, timp de trei zile.
A fost primul scrutin din România bazat pe principiul votului. Pentru alegerea deputaților s-a votat în zilele de 2, 3 și 4 noiembrie, iar pentru alegerea celor care să ocupe un loc de senator, în zilele de 7, 8 și 9 decembrie.
Campanie electorală chiar și în 1919
Ca și acum, a existat campanie electorală, iar în puținele poze ale vremii care mai există găsim alegători pasionați care studiază afișele candidaților, aspiranți pentru un loc în Parlament.
Mai mult, presa vremii a acordat spații extinse primelor alegeri din România. „În urma acestui crâncen răsboiu, unindu-se toți românii într-o singură țară, sub conducerea M.S. Regelui Ferdinand, o datorie îi cheamă pe toți fiii țării să-și spuie cuvântul la închegarea noului stat român”, era textul de început de promovarea al Partidului Democrat al Unirii.
Alegerile parlamentare din noiembrie 1919 sunt un barometru unic al voinței politice a românilor. Rezultatele, în multe privințe surprinzătoare pentru contemporani, ca și pentru istoricii de mai târziu, indică fără putință de tăgadă prevalentă la acea dată, în acel context istoric, a forțelor politice care doreau schimbarea, care aspirau ca România Mare să fie un stat reînnoit, mai drept și mai democratic.Citat din cartea Alegerile parlamentare din 1919 la firul ierbii:
Ce promiteau românilor partidele vremii?
Chiar dacă vorbim de 1919, politicienii promiteau de atunci că vor schimba lucrurile odată ce vor ajunge în fruntea țării.
De exemplu, Partidul Democrat al Unirii „va stărui pentru o împărțire dreaptă a pământurilor, căutând să ridice prin toate chipurile țărănimea”. Ce mai promitea partidul atunci?
- va sprijini fără odihnă formarea clasei meseriașilor care ne lipsește cu totul, ajutând pe breslași și pe negustorii români;
- va lupta pentru drepturile muncitorilor, ocrotindu-i prin toate mijloacele;
- va purta grijă de invalizii, văduvele și orfanii de răsboiu și de grabnica ieftenire a traiului;
- va stărui pentru o înțeleaptă reformă a orânduirilor obşteşti;
- va căuta ca drepturile tuturor locuitorilor să fie băgate de samă pentru a înlătura orice nemulțămire între neamurile cari trăiesc pe pământul românesc.
Românii au ales 566 de deputați și 239 de senatori
Dacă acum sunt așteptați la urne aproape 19 milioane de români, în urmă cu 101 ani, pentru Adunarea deputaților s-au prezentat 1.324.563 din cei 1.916.225 de cetățeni cu drept de vot înscriși în listele electorale. Adică 69,12% și asta în condițiile legiferării votului obligatoriu.
În cazul Senatului, prezența la vot a fost ușor superioară, ajungând la 75,36%, votând 724.876 de cetățeni din cei 961.824 înscriși în listele electorale. Conform celor de la roaep.ro, pentru primele alegeri din România lipsesc datele din Transilvania, care nu au fost incluse în statisticile de mai sus.
În total au fost aleși 805 parlamentari! 566 de membri au mers în Adunarea deputaților și 239 în Senat.
Din cei 566 de deputați, aleși în baza unui scrutin de tip mixt, 337 au provenit din Vechiul Regat și Basarabia, 203, din Transilvania și 26, din Bucovina. Din cei 239 de membri ai Senatului, compus în baza unui scrutin de tip majoritar, 140 au provenit din Vechiul Regat și Basarabia, 87, din Transilvania și 12, din Bucovina.
Cine a câștigat primele alegeri parlamentare din România Mare
Conform unei analize făcute de profesorul Alexandru Radu, alături de care au lucrat Irina Asimionesei și Gabriel Dolinschi, victoria alegerilor din noiembrie 1919 a revenit Partidului Național din Transilvania. Formațiunea politică și-a adjudecat circa 35% din mandatele parlamentare.
A fost urmat de gruparea politică țărănistă (Partidul Țărănesc împreună cu Partidul Țărănesc din Basarabia), care a obținut aproape un sfert din locurile parlamentare. Partidul Național Liberal a completat podiumul, primind circa o pătrime din mandate.
Primele 5 formațiuni care au intrat în Parlament
- Partidul Naţional: 169 de mandate de deputat şi 76 de mandate de senator
- Partidul Naţional Liberal: 103 mandate de deputat şi 54 de mandate de senator
- Partidul Ţărănesc Basarabia: 72 de mandate de deputat şi 35 de mandate de senator
- Partidul Ţărănesc: 61 de mandate de deputat şi 28 de mandate de senator
- Partidul Naţional Democrat: 27 de mandate de deputat şi 9 mandate de senator
Alegerile parlamentare din noiembrie 1919 mai au o particularitate care le mărește interesul pentru istorici, ca și pentru toți cei preocupați de evoluția sistemului electoral din România modernă și contemporană. În toată istoria Regatului României, ele au fost singurele alegeri generale care nu au fost câștigate de partidul aflat la guvernareCitat din cartea Alegerile parlamentare din 1919 „la firul ierbii”:
Partidele făceau promisiuni și după terminarea alegerilor
Cu 89 de mandate, 61 pentru deputați și 28 pentru senatori, cei din Partidul Ţărănesc au comunicat cu poporul în presa vremii și au prezentat programul de activitate imediată, printre care amintim:
- acordarea despăgubirilor de război în măsură dreaptă;
- refacerea gospodăriilor de pe fronturi și numirea unei comisiuni parlamentare pentru anchetarea stărei de lucrări la fața locului și cercetarea abuzurilor comise;
- măsuri energice pentru libertatea comerțului în interior și prohibitarea desăvârșită a produselor de primă necesitate, în vederea eftenirei traiului;
- anchetarea și pedepsirea funcționarilor publici, care în alegeri au călcat legea și ordinele Majestăței Regelui;
- înlocuirea imediată a comisiunilor interimare și a funcționarilor numiți în scop electoral.
Guvernul a fost condus de Alexandru Vaida-Voevod
Pe 25 noiembrie 1919 s-a constituit majoritatea parlamentară sub forma Blocului Parlamentar, iar pe 1 decembrie 1919, parlamentarii și-au dat votul pentru învestirea guvernului condus de Alexandru Vaida-Voevod.
Pe 31 decembrie 1919, parlamentul Marii Uniri a adoptat legile de ratificare a unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat al României.
