Cuprins:
Dacă acest vaccin trece de studiile clinice, ar putea deveni primul vaccin împotriva acneei.
Ce este acneea
Acneea este o afecțiune inflamatorie în care foliculii pilosi și porii pielii se înfundă, iar corpul reacționează, ducând la formarea coșurilor.
Compania farmaceutică Sanofi desfășoară în prezent un studiu clinic în fază incipientă pentru a testa siguranța și eficacitatea unui vaccin destinat adulților cu acnee facială moderată până la severă.
Un purtător de cuvânt al Sanofi a declarat pentru Live Science că acest nou vaccin ar putea „ajuta la remodelarea peisajului tratamentului acneei”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/adolescenta-care-isi-examineaza-acneea-in-fata-unei-oglinzi-cu-un-prosop-pe-cap-1024x597.jpg)
Detalii despre studiul clinic Sanofi
Studiul Sanofi este un trial de fază I/II care a început în aprilie 2024 și este programat să se desfășoare până în 2027. Compania intenționează să recruteze aproximativ 400 de adulți cu vârste între 18 și 45 de ani care au acnee facială moderată până la severă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_37af698838828869b1e1b8074a892088.webp)
Participanții vor primi fie una dintre cele trei doze ale vaccinului, fie un vaccin „inactiv” care nu conține niciun medicament. Acest lucru va oferi oamenilor de știință un punct de comparație pentru a determina siguranța și eficacitatea vaccinului.
Cum funcționează vaccinul Sanofi
Deși Sanofi nu a dezvăluit detalii specifice despre modul de funcționare a vaccinului, informațiile publicate online indică faptul că este vorba de un vaccin ARNm.
Acesta utilizează o moleculă genetică numită ARN mesager pentru a transmite instrucțiuni în celulele corpului, stimulând sistemul imunitar să atace anumite proteine.
În acest caz, proteinele-țintă sunt probabil produse de bacteria Cutibacterium acnes, principalul microorganism asociat cu acneea.
Sanofi a declarat că vaccinul își propune să stimuleze răspunsul imun al pacientului împotriva anumitor tulpini bacteriene considerate a contribui la dezvoltarea acneei.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/acnee-pe-fata-unei-femei-vazuta-prin-lupa-1024x597.jpg)
Necesitatea unui vaccin împotriva acneei
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_51d45434619dfd1db3ce261315a92e3e.webp)
Există diverse tratamente care pot ajuta la gestionarea simptomelor acneei, vizând diferiți factori declanșatori, cum ar fi sensibilitatea crescută a glandelor sebacee la hormoni sau bacteriile care provoacă inflamație. Acestea includ antibiotice, retinoizi și contraceptive hormonale.
Cu toate acestea, aceste tratamente pot doar să controleze acneea, fără a combate cauzele subiacente ale afecțiunii. De asemenea, pot provoca efecte secundare nedorite, cum ar fi uscarea și iritarea pielii în cazul retinoidelor, sau dezvoltarea rezistenței la antibiotice în cazul utilizării îndelungate a acestora.
Prin urmare, Sanofi susține că există o nevoie considerabilă de noi opțiuni de tratament, care ar putea fi oferite de un vaccin – o opinie împărtășită și de alți experți.
Când ar putea fi disponibil vaccinul Sanofi
Sanofi intenționează să împărtășească rezultatele studiului de fază I/II „la momentul potrivit”. Colectarea datelor pentru studiu este programată să se încheie în 2027, deci ar fi probabil cândva după această dată.
În general, durează aproximativ un deceniu pentru ca un vaccin să treacă de la faza de proiectare la cea de autorizare și aprobare pentru utilizare pe scară largă.
Vaccinurile candidate trebuie să treacă prin mai multe faze de testare, începând cu experimente pe animale și celule umane, înainte de a trece la studii clinice din ce în ce mai ample cu subiecți umani.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_9d3772f853a3be9ee80c2de8b0f7e6aa.webp)
Chiar dacă acest studiu inițial de siguranță și eficacitate oferă rezultate pozitive, vor fi necesare mult mai multe teste înainte ca vaccinul să poată ajunge în clinici.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/femeie-cu-acnee-care-se-uita-in-oglinda-1024x597.jpg)
Întrebări despre vaccin
Mai multe întrebări despre vaccin vor trebui să primească răspuns, inclusiv cât de des ar trebui administrat, cât timp durează efectele benefice și dacă ar putea fi utilizat ca terapie preventivă, nu doar ca tratament pentru acneea deja apărută.
Sanofi plănuiește, de asemenea, să lanseze un studiu clinic separat de fază I în 2027. În acest studiu, compania va testa cât de eficient este vaccinul în tratarea pacienților cu forme mai ușoare de acnee.
Alte vaccinuri împotriva acneei în curs de dezvoltare
Oamenii de știință de la Sanofi nu sunt singurii care dezvoltă un vaccin împotriva acneei, deși par să fie cei mai avansați în procesul de dezvoltare.
De exemplu, un grup de cercetători din California a creat un vaccin care vizează o variantă a unei enzime specifice numită hialuronidază în C. acnes. Această variantă – care este produsă doar de bacteriile C. acnes care cauzează acnee – descompune parțial acidul hialuronic, o substanță protectoare produsă în mod natural de piele. Acest lucru lasă în urmă fragmente de acid pe care sistemul imunitar le atacă apoi, declanșând inflamația observată în acnee.
La șoareci, acest vaccin a demonstrat o reducere a severității acneei cu 50%, comparativ cu rozătoarele care nu au primit vaccinul. Pe baza acestui succes, cercetătorii caută acum să introducă vaccinul în studii clinice.
Dr. George Liu, profesor de pediatrie la Universitatea din California, San Diego, care a contribuit la dezvoltarea vaccinului, a declarat pentru Live Science că ar fi „cu adevărat interesant” să contribuie la ajutorarea pacienților care au suferit considerabil din cauza acneei.
Cu toate acestea, el a avertizat că un vaccin cu adevărat eficient ar trebui să abordeze și alți factori decât bacteriile care determină apariția afecțiunii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d0ef0a283cc1be265c01c6c57a895fd3.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bfb3b8675ac401fa9b627f2a66817c94.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_7b99ae7da4980a72c5581437ae66b63b.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_504ee18886cbbd6c02ec6c5c54a67344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_3b2ddd42d866d833a6e31317846d6641.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a02e44b8f6707fcfb8f8921d528c3a33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_75211c78deb133878bc0bd68a52d0007.jpg)