În procesul Pfizer contra României, luna viitoare am putea afla dacă plătim jumătate de miliard de euro gigantului farmaceutic

Avocat: „România a invocat atât apărări de procedură, cât și apărări de fond”

Cazul Pfizer/Biontech contra României este judecat de Camera a 4-a civilă a Tribunalului de primă instanță francofon din Bruxelles. Cauza noastră se judecă la pachet cu dosarul Pfizer/Biontech contra Poloniei. 

Luna trecută, un complet format din trei judecători a ascultat pledoariile părților, după următorul calendar:  

● 21.01 – 23.01.2026: expunerea argumentelor de către Pfizer;

● 28.01 – 30.01.2026: expunerea argumentelor de către România și Polonia. 

„Audierile s-au desfășurat pe parcursul a șase ședințe de judecată în cadrul cărora au fost prezentate în detaliu argumentele tehnice și juridice ale ambelor părți”, a precizat pentru Libertatea av. Alexandru Stănescu, de la firma Partener Lexters. Alături de firma de avocatură Strelia, din Bruxelles, Lexters reprezintă România în acest proces, prin avocații parteneri Irina Vasile şi Alexandru Stănescu.

În timpul audierilor de luna trecută, „instanța a adresat întrebări privind mecanismul de contractare, precum și alte aspecte de fapt și de drept ale cauzei. România a invocat atât apărări de procedură, cât și apărări de fond. Contractul (cu Pfizer – n.r.) este guvernat de dreptul belgian, de dreptul european și de tratate de comerț internațional”, ne-a mai declarat av. Alexandru Stănescu.

La finalul audierilor, instanța a rămas în pronunțare, iar „o decizie este așteptată în martie 2026”, după cum a precizat biroul de presă al Tribunalului de primă instanță francofon din Bruxelles, la solicitarea Libertatea.

Data pronunțării nu a fost încă stabilită, iar „termenul exact depinde de calendarul și de volumul de lucru ale judecătorilor, cu posibilitatea redeschiderii dezbaterilor, dacă vor aprecia necesar pe baza cererilor şi argumentelor prezentate de părți la dosar. Procedura belgiană prevede posibilitatea formulării căilor de atac ale apelului și recursului, pașii ulteriori urmând a fi determinați în funcție de decizia finală/preliminară a primei instanțe”, explică av. Alexandru Stănescu.

De ce ne-a dat în judecată gigantul farmaceutic

La începutul anului 2023, statul român a decis să nu mai primească dozele de vaccin anti-COVID-19 contractate în baza acordurilor de cumpărare în avans, încheiate de Comisia Europeană cu producătorii de vaccinuri. Hotărârea a fost luată de ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila. 

În 2023, compania Pfizer, care ar fi trebuit să mai livreze României aproape 29 de milioane de doze de vaccin, s-a adresat Tribunalului de primă instanță francofon din Bruxelles şi a dat în judecată statul român, pentru (ne)executarea contractului de achiziție de vaccinuri anti-COVID-19 încheiat între contractant și Comisia Europeană.

În cauza F5331-23, PFIZER Inc., BIONTECH Manufacturing GmbH şi Pfizer România SRL cer „obligarea României la executarea contractului de achiziție prin plata prețului pentru cele 28.940.613 doze rămase pe care le-a achiziționat în valoare de 564.341.953,5 euro, respectiv plata către Pfizer România a sumei de 2.780.851.410 lei, sub rezerva majorării pe parcursul procedurii, plus dobânda la rata de refinanțare a BCE plus 5 puncte”.

În plus, cei de la Pfizer vor ca România să fie obligată „la plata tuturor costurilor și cheltuielilor de judecată aferente procedurii, inclusiv a costurilor aferente procedurii de citare și a daunelor procedurale stabilite la 22.500 de euro (sumă de bază pentru creanțele evaluabile în bani)”.

Cazul a fost preluarea cazului de către Ministerul Finanțelor, care în urma unei proceduri de selecție a decis că România va fi reprezentată juridic în fața tribunalului din Bruxelles de firmele de avocatură SCA Stănescu Vasile și Asociații și Strelia CVBA.

În 2024 şi 2025 s-a desfăşurat etapa preliminară a procesului, în care statul român şi Pfizer au depus pe rând înscrisuri, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Mai departe, a urmat etapa audierilor, iar acum așteptăm un prim verdict.

Guvernul României a cumpărat câte 9 doze/om vaccinabil

94.318.231 de doze de vaccin anti-COVID-19 a contractat România, în baza acordurilor de cumpărare în avans încheiate de Comisia Europeană cu producătorii de vaccinuri. Şi asta în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de doar 10,7 milioane. 

La un calcul simplu, guvernanții noştri au achiziționat vreo 9 doze pentru fiecare persoană vaccinabilă. Exagerat de mult şi extrem de scump pentru România. Potrivit Ministerului Sănătății, costul total estimat al dozelor contractate se ridica la 5,5 miliarde de lei.

În urma relocărilor efectuate de către producătorii de vaccinuri, 13.670.930 de doze au fost repartizate către alte țări, iar România a rămas pe cap cu peste 80 de milioane de vaccinuri contractate. 70% dintre ele erau produse de Pfizer.

Din totalul dozelor de vaccin anti-COVID-19 pe care România ar fi trebui să le primească au fost recepționate 36.833.725, potrivit datelor furnizate în august anul trecut de către Ministerul Sănătății, la interpelarea unui deputat AUR. Statul a plătit pe aceste vaccinuri aproape 2,5 miliarde de lei. 

Însă mai puțin de jumătate (16.965.538 de doze) din vaccinurile recepționate au fost folosite pentru imunizarea populației împotriva COVID-19.

Restul dozelor de vaccin au fost donate (2.120.420) sau vândute (3.571.410) altor țări, iar aproape 17.000.000 au fost distruse, ca pierderi şi doze expirate, potrivit datelor recente furnizate de Ministerul Sănătății, la solicitarea Libertatea. 

În aceste condiții, în 2023, Guvernul României a refuzat să mai achiziționeze restul dozele contractate, iar Ministerul Sănătății a purtat atunci negocieri, la nivelul Comisiei Europene, cu furnizorii de vaccin anti-Covid-19. În urma acestor tratative, unul din cei patru furnizori a fost de acord cu încheierea relațiilor contractuale. Nu însă şi Pfizer, gigantul farmaceutic cu care ne judecăm azi.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro