Procurorul Bogdan Licu susține că a comis erori, dar până la furt academic e “cale lungă”. Ancheta unei procuroare din subordinea sa îl contrazice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procurorul general interimar, Bogdan Licu, unicul candidat pentru funcția de prim-adjunct al Parchetului General, a susținut în timpul audierilor organizate de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru ocuparea acestui post, că a făcut “erori” în teza sa de doctorat, dar nu ar fi comis un furt academic. Declarația lui Licu este una controversată, întrucât dovezile de plagiat în teza sa de doctorat sunt indubitabile: Licu a copiat cuvânt cu cuvânt 31 de pagini, fără să folosească ghilimelele, dintr-o carte a judecătorului Cristi Dănileț, intitulată “Corupția și anticorupția în sistemul judiciar”, apărută doi ani mai devreme, după cum arăta o ancheta jurnalistică în anul 2015, publicată pe site-ul Miliția Spirituală.
În anul 2011, procurorul Bogdan Licu a devenit doctor în științe militare și informații, cu lucrarea „Corupția, risc major la adresa securității naționale“, iar coordonatorul acestuia a fost celebrul plagiator Gabriel Oprea, în cadrul școlii doctorale a SRI.
De altfel, într-un dosar clasat privind teza sa de doctorat, procurorul de caz a explicat în ordonanța de clasare, dată în anul 2018, că, deși nu a identificat elemente penale, ancheta procuroarei Alexandra Mihai a stabilit că Bogdan Licu ar fi plagiat în teza sa de doctorat în proporție de aproape 27%.
“Unele dintre susținerile presei sunt absurde la o primă lectură: astfel se dovedește despre plagierea unor texte de lege sau unor strategii naționale aprobate tot prin acte normative despre care știm cu toții că nu se bucură de protecția dreptului de autor. Despre plagiat prin parafrazare sau despre faptul că am copiat din articole scrise tot de mine. Mai mult decât atât, se ignoră în totalitate caracterul standardizat al limbajului juridic atunci când se face referire la plagierea unor fragmente în care mă refer la elemente constitutive ale unor infracțiuni. și atunci se pune întrebarea de ce am formulat cererea de retragere a titlului de doctor. Am formulat cerere de retragere a titlului de doctor dintr-un motiv foarte întemeiat. Privind în urmă, îmi reproșez faptul că nu eram suficient de pregătit la momentul elaborării tezei pentru o asemenea etapă. Este cel mai mare regret pe care îl am în activitatea mea. Tocmai că regret și îmi reproșez tratarea cu superficialitate a acesti teze științifice, am inițiat demersurile de retragere a titlului. Dar subliniez că nu am intenționat niciodată să îmi asum munca cuiva sau ideile cuiva și să capăt ceva ce nu mi se cuvine. Da, recunosc o teză cu unele erori, dar de aici și până a susține că am comis un furt este o cale lungă și nu pot admite așa ceva”, a declarat Bogdan Licu în timpul audierilor de azi.
Nu a utilizat titlul de doctor, dar a avut spor la salariu
Mai mult, Licu a spus că a beneficiat de spor la salariu în urma obținerii titlului de doctor.
“Am considerat încă de la început lucrarea de doctorat doar o modalitate de finalizare a unor cursuri de formare continuă într-un domeniu adiacent profesional. Nu am solicitat și obținut vreun grad didactic în învățământul superior. Nu am utilizat niciodată acronimul dr. de la doctor în documente oficiale (..) Nu am intenționat să beneficiez de avantaje material. În momentul obținerii acestui titlu de doctorat, sporul se acorda numai persoanelor care susțineau teza de doctorat în domeniul în care își desfășurau activitatea. Ceea ce nu este cazul meu. Cu alte cuvinte, atât pe parcusul celor trei ani în care am urmat cursurile școlii doctorale, cât și în momentul în care am susținut teza de doctorat, cunoșteam faptul că nu voi beneficia de acest spor material. Ca urmare a unor modificări legislative intervenite ulterior și independent de voința mea, am beneficiat de acordarea acestui spor pe o perioada foarte scurtă de timp și numai până la intrarea în vigoarea a legii 153/2017”, a precizat magistratul.
Bogdan Licu a încercat să renunțe la titlul de doctor, însă instanța a decis că acest lucru nu este posibil.
În decembrie 2019, o anchetă de presă a Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație a descoperit însă un nou caz de posibil plagiat în ce îl privește pe Bogdan Licu.
În această perioadă, Ministerul Justiției derulează procedura de selecție a procurorilor care vor ocupa funcțiile de top în procuratură în următorii trei ani. Deși Comisia Europeană a recomandat în rapoartele MCV spirit concurențial între magistrații înscriși pentru ocuparea acestor funcții, pentru scaunul de prim-adjunct al Procurorului General, Bogdan Licu a fost singurul candidat.
A fost sau nu Licu mason?
Bogdan Licu este unul dintre cei mai controversați magistrați care țintesc funcții înalte în structurile de parchet. Cu toate acestea, comisia ministrului Cătălin Predoiu nu i-a lansat nicio întrebare incomodă procurorului referitoare la acuzațiile care i-au fost aduse în spațiul public de-a lungul timpului.
Asupra sa planează nu numai acuzații de plagiat, dar și apartenența la masonerie. Licu apare într-un film pe youtube în care participă la un ritual masonic, alături de fostul șef al Fiscului, Sorin Blejnar, condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru trafic de influență, și de generalul SRI în rezervă, Ovidiu Soare, condamnat și el în 2013 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru corupție.
Generalul Ovidiu Soare a fost acuzat de procurorii DNA și condamnat de judecătorii Înaltei Curți pentru că a divulgat informații clasificate către persoanele urmărite din dosarul Distileria ( un dosar informativ care avea drept scop strângerea de informații privind o serie de activități ilegale din domeniul economico-financiar săvârșite de magistrați și oameni politici).
Omisiunea unui magistrat de a menționa în cuprinsul declarațiilor de interese faptul că este membru în Asociația Marii Loje Naționale din România se circumscrie laturii obiective a infracțiunii de fals în declarații, se arată într-un decizie a Curții de Apel Timișoara, referitoare la dosarul ce îi viza pe fostul sef al Poliției Române, chestorul Liviu Popa, și judecatorul Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor, investigați de procurorii DNA pentru că nu și-au declarat oficial apartenența la masonerie. Între timp, cei doi au fost achitați de judecătorii Înaltei Curți.
Prezenta declaraţie constituie act public şi răspund potrivit legii penale pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor menţionate.Formular standard al unei declarații de interese:
Libertatea a trimis solicitare oficială către Parchetul General pentru a lămuri dacă Bogdan Licu a fost sau este mason, dar nu a primit încă un răspuns din partea instituției.
Relații ciudate pentru un magistrat
Bogdan Licu a întreținut și relații de prietenie cu personaje care au fost anchetate de DNA. Nașul său este omul de afaceri Mircea Tudor care l-a împrumutat pe procurorul Licu cu 300.000 euro, potrivit declarației de avere ale magistratului. Cu aceşti bani, Licu şi-a cumpărat un apartament în ansamblul rezidenţial Central Park dezvoltat de Niro Investment, pe care îl închiria cu 18.000 de euro pe an, potrivit declaraţiilor de avere. Tudor a avut un dosar penal pentru fapte de corupție la DNA, care a fost clasat în anul 2018. Bogdan Licu are o relație veche cu SRI, cu mult înainte de înscrierea la teza de doctorat, în anul 2004 el fiind absolvent al unui curs scurt pe siguranță națională. Soția sa a fost psiholog al SRI, iar la moment acesta este pensionară.
