Patru barje vor fi scufundate miercuri în Dunăre pentru a crește nivelul apei și a menține în funcțiune Centrala Nucleară de la Cernavodă

Nivelul Dunării a crescut cu 2 centimetri după dislocarea stâncii Pârjoaia

Specialiștii Apele Române au explicat că, după dislocarea stâncii Pârjoaia, s-a reușit inițial stabilizarea nivelului apei, iar ulterior acesta a început cu 2 centimetri.

„Operațiunile de intervenție de la fața locului au o complexitate deosebită, scopul final fiind acela de a dirija o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala spre Dunărea Veche, pentru a reuși creșterea nivelurilor cu până la 10-12 cm”, au precizat reprezentanții instituției.

Cele patru barje cu tone de pietriș vor fi scufundate miercuri

Reamintim că după detonarea stâncii Pârjoaia, următoarea etapă pentru creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă este scufundarea a patru barje încărcate cu tone de pietre.

Două dintre barjele care urmează să fie scufundate au fost încărcate cu material provenit din zona stâncii Pârjoaia, iar alte două au fost aduse din Galați. Zonele vizate pentru scufundare sunt pe Dunărea Veche, în apropierea locului unde a avut loc detonarea stâncii.

„După ora 14.00, se estimează că va avea loc scufundarea barjelor. Până atunci, ultima barjă va fi complet încărcată”, au declarat oficialii Apele Române, citați de News.ro.

Stânca Pârjoaia a fost detonată luni cu 180 de kilograme de explozibil

Pentru a permite devierea debitului Dunării, luni a avut loc o nouă detonare a stâncii Pârjoaia, realizată cu sprijinul militarilor. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a descris operațiunea drept un succes, subliniind că aceasta a prevenit riscul opririi Centralei de la Cernavodă.

„Potrivit calculelor inițiale, joi, în cel mai fericit caz, centrala ar fi ajuns în procedură de oprire. O zi de funcționare suplimentară a centralei este de vreo trei ori mai eficientă financiar decât costurile acestor operațiuni”, a subliniat Miruță.

Care sunt principalele riscuri ale operațiunii de pe Dunăre

Operațiunea prin care autoritățile încearcă să redirecționeze cursul Dunării și să crească nivelul în zona Cernavodă implică mai multe riscuri. Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt la Agenția Națională Apele Române a explicat, pentru Libertatea, ce implică întregul proces și ce probleme ar putea apărea.

„Păi, pe de o parte, riscurile sunt legate de reușită, adică să fim siguri că vom reuși și că efectele pe care ne dorim să le producem se vor resimți la nivelul nivelului Dunării. Pe de altă parte, este o operațiune contra cronometru, în sensul în care avem nevoie ca, după ce se fac măsurătorile de către Navrom, Universitatea „Dunărea de Jos” și AFDJ, să se decidă corect modul de scufundare a barjelor.

Există, de asemenea, și niște riscuri legate de turbiditate. Există riscul de a crește turbiditatea, ceea ce, de asemenea, trebuie să urmărim foarte atent, pentru că avem nevoie să creștem nivelul în zona Cernavodă, dar apa trebuie să fie suficient de bună din punct de vedere calitativ pentru a asigura în continuare funcționarea centralei”, a explicat aceasta.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Ce se întâmplă în scenariul în care autoritățile nu reușesc să crească suficient debitul Dunării

Întrebată care sunt efectele în scenariul în care operațiunile de pe Dunăre nu vor reuși, Ana Maria Agiu a explicat:

„Păi, scenariul negativ cred că îl știți deja și acesta este motivul pentru care vrem să prevenim producerea lui, în sensul în care reactorul 2 de la Cernavodă se va opri. De asemenea, un fenomen pe care îl monitorizăm foarte strict este înflorirea algală, generată de debitele foarte scăzute, cumulate cu temperaturile foarte ridicate.

În 2022, reactorul 2 s-a oprit pentru câteva zile după ce grătarele au fost blocate de algele acumulate în zona lor. Acesta este un risc pe care îl luăm în calcul și pe care încercăm să îl prevenim. Prin urmare, vrem să evităm toate aceste riscuri, astfel încât reactorul 2 de la Cernavodă să nu fie oprit, deoarece acesta asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a țării.

O eventuală oprire ar însemna că România ar trebui să importe această energie, iar efectele s-ar resimți inclusiv la nivelul populației. Acesta este un scenariu pe care nu ni-l dorim”, a mai declarat aceasta, pentru Libertatea.ro.

Debitul scăzut al Dunării a determinat închiderea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă

Situația critică a debitelor Dunării a determinat deja oprirea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Astfel a fost redusă întreaga producție internă de energie cu 10%, într-o perioadă de consum ridicat din cauza caniculei. Scăderea continuă a nivelului apei ar putea forța și oprirea Unității 2, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra rețelei energetice naționale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro