Proiectul Nordis Sinaia, unde un apartament era vândut cu peste 470.000 de euro, a rămas doar o groapă abandonată printre buruieni

„Hăul acela va rămâne mult timp acolo”

În locul complexului de lux promis investitorilor, cu apartamente al căror preț ajungea și la jumătate de milion de euro, au rămas doar urmele unui șantier părăsit, înghițit treptat de pădure. „Hăul acela va rămâne mult timp acolo, cu siguranță. Nu s-a mai interesat nimeni, absolut nimic, zero, zero”, a declarat, pentru Libertatea, Vlad Oprea, primarul din Sinaia, care a explicat că, în cazul acestui proiect, nici măcar nu a existat o autorizație de construire, „pentru că nu a cerut-o nimeni”.

Lucrările la proiectul Nordis Sinaia au început în vara anului 2021, după ce Primăria Sinaia a emis, pe 7 iunie 2021, autorizația pentru realizarea zidurilor de sprijin necesare punerii în siguranță a terenului și organizării șantierului de pe strada Calea Codrului. La sfârșitul aceluiași an, dezvoltatorul a obținut și autorizația pentru desființarea construcțiilor existente pe teren, în vederea continuării investiției.

Proiectul Nordis Sinaia, unde un apartament era vândut cu peste 470.000 de euro, a rămas doar o groapă abandonată printre buruieni. Ce spun autoritățile din oraș — Așa arată astăzi celebrul proiect imobiliar Nordis Sinaia. Sursa foto: Diana Frîncu

Autorizația mincinoasă

De altfel, autorizația 2021 nu echivala cu autorizația de construire a complexului imobiliar. Ea permitea doar lucrări preliminare de consolidare și stabilizare a terenului, indispensabile având în vedere amplasarea pe un versant împădurit.

Pentru edificarea hotelului și a apartamentelor era necesară o autorizație distinctă, emisă în baza documentației de urbanism și a tuturor avizelor prevăzute de lege.

„Asta a fost șmecheria pe care au făcut-o. Au cerut o autorizație de consolidare înainte să sape și ei au prezentat-o ca și când ar fi avut autorizație de construire. Dar nu au avut autorizație (n.r. – de construire) pentru că nu au cerut-o niciodată. Lor doar li s-a aprobat un PUZ și ăla a rămas. Nu au cerut autorizație după aceea. Nu s-a mai interesat nimeni, absolut nimic, zero, zero”, spune edilul din Sinaia.

Întrebat de Libertatea dacă Primăria Sinaia poate obliga dezvoltatorul să readucă terenul la o stare care să nu mai afecteze peisajul sau să intervină pentru punerea în siguranță și reamenajarea amplasamentului, primarul Vlad Oprea a susținut că autoritatea locală nu are instrumentele legale necesare. „Nu ai pârghiile legale să poți face ceva. Atâta timp cât nu afectează domeniul public, nu poți face ceva”, a declarat edilul, adăugând că Nordis Sinaia nu este un caz izolat. „Am avut multe lucrări abandonate”, a spus acesta, referindu-se la alte investiții neterminate care au rămas ani la rând în faza de șantier.

Cum era descris proiectul Nordis Sinaia

Proiectul imobiliar Nordis Sinaia urma să se construiască pe strada Calea Codrului, în imediata apropiere a stației de pornire a Gondolei Sinaia de la Cota 1000, pe un teren cu vedere panoramică atât spre Masivul Bucegi, cât și spre Munții Ciucaș. Ansamblul a fost promovat de dezvoltator ca un concept rezidențial și hotelier exclusivist de 5 stele, destinat atât locuirii, cât și investițiilor cu randament garantat.

Conform memoriului general al Planului Urbanistic Zonal și documentației tehnice, clădirea trebuia să aibă un regim de înălțime de trei subsoluri, demisol, parter, două etaje și mansardă (3S+D+P+2E+M).

În această structură erau proiectate 226 de unități locative, împărțite în 157 de camere de hotel destinate închirierii și 69 de apartamente rezidențiale, alături de facilități precum spații SPA, piscine interioare și exterioare, restaurante, parcare subterană pe mai multe niveluri și servicii de administrare hotelieră.

Prețul de vânzare pentru un penthouse

Prețurile de vânzare promovate porneau de la aproximativ 209.412 euro plus TVA pentru studiourile de tip cameră de hotel și ajungeau la peste 470.000 de euro plus TVA pentru apartamentele cu mai multe camere sau penthouse-uri, calculându-se la tarife medii de 2.600 până la 3.700 de euro pe metru pătrat net.

Cu toate că proiectul a fost promovat intensiv încă din anul 2019 și a atras avansuri masive de la cumpărători – reprezentând circa 14% din totalul încasărilor grupului Nordis -, dezvoltatorul nu a obținut niciodată o autorizație de construire pentru clădire.

Singurele aprobări emise de Primăria Orașului Sinaia au vizat doar ziduri de sprijin, punerea în siguranță a terenului și organizarea de șantier. În urma verificărilor efectuate pe teren de organele de cercetare penală în anul 2024 s-a constatat că lucrările erau complet abandonate în faza incipientă de consolidare a malului de pământ, fără să existe vreo fundație turnată sau clădire ridicată.

Autorizația pentru consolidarea terenului, momeală pentru clienți

Acesta era unul dintre mecanismele prin care erau ademeniți potențialii cumpărători să semneze antecontracte. Documentele prezentate clienților puteau crea impresia că proiectul era deja autorizat pentru construire, deși, în realitate, dezvoltatorul deținea doar documente premergătoare autorizării sau autorizații care vizau exclusiv lucrări de consolidare și pregătire a terenului.

Acestea nu echivalau cu autorizația de construire a imobilului propriu-zis și nu confereau dreptul de a edifica hotelul și apartamentele promovate către cumpărători, potrivit procurorilor DIICOT, care au deschis în 2025 o anchetă penală ce vizează grupul Nordis și proiectele imobiliare dezvoltate de acesta.

Problemele tehnice întâmpinate la pregătirea terenului din Calea Codrului au adâncit și mai mult impasul în care se afla proiectul imobiliar.

Conform raportului asupra cauzelor care au dus la apariția insolvenței companiei, întocmit de administratorul judiciar CITR Filiala București SPRL, una dintre principalele cauze ale dezastrului financiar a fost reprezentată de deciziile de management eronate și de estimările complet nerealiste de investiție.

Eroare de calcul

În cazul specific al proiectului Nordis Sinaia, administratorul judiciar a subliniat că, deși costurile pentru lucrările de consolidare a terenului fuseseră estimate inițial la 3,3 milioane de lei, suma cheltuită în realitate a depășit 15 milioane de lei, fără ca aceste investiții masive să rezulte în turnarea fundației sau în obținerea autorizației de construire pentru clădire.

„Conform documentelor puse la dispoziție de reprezentanții companiei, lipsa împărțirii pe centre de profit a condus și la estimări eronate ale costurilor cu privire la anumite proiecte imobiliare, ceea ce a contribuit la starea de dificultate. Spre exemplu, pentru dezvoltarea proiectului din Sinaia, suma estimată pentru lucrările de punere în siguranță a terenului conform celor două autorizații de construire este de 3,3 mil. lei. Însă, din cauza situației faptice a terenului, cheltuielile înregistrate în perioada analizată aferente proiectului dezvoltat în Sinaia, doar pentru etapa menționată, s-au ridicat, conform înregistrărilor contabile, la 15,09 mil. lei, cu o diferență de 9,53 mil. lei față de estimările inițiale”, se arată în raportul administratorului judiciar.

Această eroare gravă de calcul bugetar de la Sinaia a reflectat, în fapt, un tipar general de devalizare care a dus la prăbușirea întregului grup Nordis. În ciuda faptului că proiectul din Sinaia a generat aproximativ 14% din totalul avansurilor plătite de clienți, fondurile încasate nu au fost direcționate către acoperirea costurilor reale ale șantierului sau către finalizarea documentației de urbanism.

Scuzele invocate pentru amânarea proiectului

Epuizarea resurselor financiare, combinată cu lipsa totală a unei autorizații de construire pentru imobil și cu depășirea de peste patru ori a bugetului de consolidare a pământului, a condus la abandonarea definitivă a lucrărilor.

În momentul în care cumpărătorii au început să solicite lămuriri sau rezoluțiunea antecontractelor, reprezentanții dezvoltatorului au apelat la scuze nefondate legate de pandemie, starea vremii sau războiul din Ucraina, presându-i totodată să accepte prelungirea termenelor sau permutarea contractuală în proiectul din Mamaia, în încercarea de a amâna eșecul proiectului.

Nordis Sinaia nu a reușit să atragă capital pentru reluarea lucrărilor

Spre deosebire de proiectele Nordis din Mamaia și Brașov, unde există perspective concrete de salvare prin atragerea unor parteneri financiari, situația de la Nordis Sinaia rămâne una incertă, proiectul fiind în prezent complet lipsit de interes din partea pieței.

În timp ce pentru ansamblul din Mamaia, reprezentanții companiei au avansat un plan de finalizare etapizată și poartă discuții cu investitori pentru completarea finanțării, iar la Brașov, negocierile cu o entitate interesată de preluarea și finalizarea proiectului sunt într-un stadiu avansat, la Sinaia nu s-a arătat până în acest moment niciun investitor interesat să preia și să finalizeze investiția.

Deși echipa CITR continuă procesul de prospectare a pieței de profil în căutarea unor soluții viabile, șantierul de la Sinaia rămâne, pentru moment, singurul dintre cele trei mari proiecte ale grupului care nu a reușit să atragă capitalul necesar pentru reluarea lucrărilor. Aceste detalii privind stadiul procedurii și opțiunile de reorganizare au fost furnizate de administratorul judiciar CITR într-un comunicat oficial transmis la data de 6 martie 2025, informațiile fiind disponibile pe pagina lor oficială.

Acuzațiile DIICOT

Procurorii DIICOT – Structura Centrală au declanșat ancheta în dosarul Nordis la începutul lunii februarie 2025. Pe 3 februarie, anchetatorii au pus în executare 65 de mandate de percheziție domiciliară în București și județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Prahova, precum și în Principatul Monaco, într-un dosar care vizează activitatea grupului de firme Nordis. Potrivit DIICOT, ancheta privește un presupus mecanism prin care au fost atrase sume importante de bani de la cumpărători prin promovarea și comercializarea unor proiecte imobiliare, fondurile fiind ulterior deturnate printr-un circuit financiar complex.

În dosar sunt investigate infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, stabilirea cu rea-credință a impozitelor, taxelor și contribuțiilor, precum și alte infracțiuni economico-financiare.

Printre principalii inculpați se numără Vladimir Ciorbă, acționar și unul dintre coordonatorii grupului Nordis, Laura Vicol, fost deputat și fost președinte al Comisiei juridice din Camera Deputaților, frații Poștoacă – Emanuel și Marius –, precum și alte persoane din conducerea și structurile de administrare ale companiilor din grup. În total, zeci de persoane fizice și juridice sunt cercetate în cadrul dosarului.

După percheziții, DIICOT a dispus reținerea mai multor suspecți și a solicitat arestarea preventivă a principalilor inculpați. Ulterior, în urma deciziilor instanțelor, Vladimir Ciorbă și Laura Vicol au fost cercetați în libertate sub măsuri preventive, după ce mandatele de arestare au încetat. Ancheta penală este în desfășurare, iar procurorii continuă administrarea probelor privind modul în care au fost dezvoltate și finanțate proiectele imobiliare ale grupului Nordis.

„Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 de lei (peste 195 milioane de euro). Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în sumă de aproximativ 346.000.000 de lei și 2.400.000 de euro”, se precizează în comunicatul DIICOT.

Conform datelor financiare ale companiei descoperite de DIICOT, pentru zboruri private și comerciale au fost achitate sume uriașe, 1.511.208,81 euro și 805.984,06 lei, din care doar zborurile private cu avioane sau elicoptere au însumat 857.796 de euro și 691.948,88 lei. De asemenea, achiziția de autoturisme de lux de la branduri de nișă precum Ferrari, Bentley sau Rolls-Royce a înghițit nu mai puțin de 19.336.134 de lei și 965.391 de euro. La toate acestea se adaugă cheltuieli de protocol substanțiale realizate în localuri de lux, precum Nuba din Mamaia și Poiana Brașov, în valoare totală de 864.392 de lei.