Înainte ca Rusia să invadeze mai multe orașe importante ale Ucrainei, inclusiv capitala Kiev, oficialii americani au făcut publice detalii despre numărul trupelor trimise de președintele rus Vladimir Putin la granița de est a țării pe care urma să o bombardeze și la cea din nord, în Belarus.
Pe rețelele de socializare au circulat știri că ar exista o listă cu numele celor pe care Kremlinul ar fi planificat să îi omoare când ar fi ocupat Ucraina, printre aceștia fiind, s-a transmis ulterior, și președintele Volodimir Zelenski. Cu câteva zile înainte de atacuri, președintele american Joe Biden a avertizat de mai multe ori că Rusia urma să invadeze Ucraina.
Ca să explice de ce au avut cetățenii acces la informații de obicei clasificate, Naomi Schalit, editor pe politică și societate la publicația The Conversation din Statele Unite, l-a intervievat pe Stephen Long, cercetător în relații internaționale la Universitatea Richmond, din statul american Virginia. Articolul apărut inițial în The Conversation a fost republicat și de NiemanLab, site al Universității Harvard.
Asumarea de riscuri pentru prevenirea „unui război inutil”
Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al Statelor Unite, a dezvăluit în fața camerelor de filmat informații pe care le avea „din cele mai înalte surse ale SUA”, atât din Ucraina, cât și din Rusia. A fost, prin urmare, o hotărâre „fără precedent”, a mai concluzionat Stephen Long. „Acest lucru a făcut din acest război cel mai clar și bine anticipat conflict din acest secol”, a mai adăugat Long.
Până acum, serviciile de informații au evitat să își dezvăluie sursele secrete sau să le pună în pericol să fie identificate, pentru că în special cele dintr-un regim represiv sunt „aur curat”, a mai explicat acesta.
El consideră că serviciile secrete și-au asumat, în acest caz, riscul să își piardă sursele pentru că doreau „să prevină un război inutil”. În plus, rușii care știau ce urma nu voiau să-și trimită tinerii soldați acolo.
Jurnalista Naomi Schalit a mai încercat să înțeleagă cum se explică, totuși, schimbarea strategiei privind dezvăluirea informațiilor. Long a subliniat că liderii europeni erau sceptici în legătură cu faptul că Vladimir Putin ar fi invadat cu adevărat Ucraina. „Aș presupune că schimbarea de strategie a fost, în parte, o încercare de a aduce țările europene în acord cu percepția SUA privind gravitatea amenințării din partea Rusiei”, a argumentat acesta.
E de părere că datorită acelor informări – statele fuseseră, deci, pregătite – Rusia a primit sancțiuni destul de repede. „A fost o acțiune inteligentă și cu siguranță a dat roade din punct de vedere politic, chiar dacă invazia a mers înainte”.
SUA au divulgat sub ce pretext voia Rusia să înceapă inițial războiul
În ce privește informațiile pe care guvernul american le-a oferit publicului, Long a amintit detaliile despre trupele rusești așezate de-a lungul granițelor, precum și tipurile de arme asamblate înaintea invaziei. Putin susținea atunci că strângea soldații în scopul unor exerciții militare planificate cu Belarus. Dar Statele Unite, a mai spus cercetătorul, au atras încă de la finalul lunii ianuarie atenția că existau dovezi că rușii au adus rezerve de sânge la graniță. „Au întrebat de ce ar avea nevoie de acele rezerve de sânge la fața locului ca să susțină niște exerciții militare”.
Când Putin vorbea despre intențiile sale, Statele Unite dovedeau că președintele rus mințea. Este o tehnică pe care Nina Jankowicz, cercetătoare în domeniul războiului informațional, o numește „prebunking”.
Un exemplu ar fi momentul în care SUA au făcut publice planurile Rusiei de-a le înscena ucrainenilor lansarea unor atacuri peste granița rusă, a spus Stephen Long. „Statele Unite au dezvăluit ce plănuiau rușii înainte ca rușii să o facă de fapt și asta, cred, a împiedicat Rusia să folosească un astfel de atac inventat ca pretext pentru a invada Ucraina”.
E posibil ca în viitor să mai ajungă la publicul larg astfel de informații, dacă guvernul va putea să și demonstreze când un conducător precum Putin minte, a mai precizat specialistul.
Foto: Profimedia
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro