Proiectul de buget UE pentru România: ”Sume total insuficiente pentru sănătate și transport”, spune fostul comisar european Corina Crețu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus un buget al UE pentru perioada 2021-2027 de 1,074% din Produsul Intern Brut sau 1095 de miliarde de euro. Fostul comisar european Corina Crețu crede că propunerea aduce tăieri masive în domenii fundamentale pentru România. Vor urma negocieri complicate între statele membre.
Fostul premier belgian, care în ultimele săptămâni s-a consultat cu toţi liderii europeni, a convocat un summit extraordinar pentru data de 20 februarie în încercarea de a ajunge la un acord. Însă ajungerea la un acord se anunţă dificilă având în vedere că discuţiile cu privire la următorul cadru financiar multianual (2021-2027) sunt complicate şi mai mult de ieşirea Marii Britanii, un contributor net din UE, notează Agerpres.
Potrivit AFP, propunerea ce va fi făcută de Charles Michel are o valoare similară cu cea făcută la finalul anului 2019 de Finlanda, ţară care la acea dată asigura preşedinţia UE.
Fostul comisar european Corina Crețu crede că proiectul de buget nu avantajează România
”Din păcate, iată că temerile pe care le aveam cu privire la viziunea de la vârful Uniunii Europene despre viitorul cadru financiar încep să se adeverească. După cum unii dintre dumneavoastră probabil deja ştiţi, a apărut în spaţiul public propunerea de buget făcută de actualul preşedinte al Consiliului European, domnul Charles Michel.
Chiar dacă această propunere este mai bună decât cea absolut inacceptabilă făcută de preşedinţia finlandeză a Consiliului UE, în realitate vorbim tot de tăieri masive la un capitol fundamental pentru ţări în plin proces de reducere a decalajelor economice şi sociale, aşa cum este şi România - bugetul propus de Charles Michel înseamnă reduceri de 11 miliarde de euro pentru Politica de Coeziune!
Adică, mai puţine fonduri europene pentru transport, sănătate, dezvoltare urbană- fapt care va afecta țările din Est, implicit Romania”, scrie Crețu pe Facebook.
”O propunere nesatisfăcătoare”
”Sunt întru totul în asentiment cu preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, care consideră propunerea preşedinţiei Consiliului European ca fiind „nesatisfăcătoare”. Aş spune că este chiar mai mult de atât. Este o propunere care ignoră ambiţiile fundamentale ale Uniunii Europene”, mai spune Crețu.
Parlamentul European, implicat în decizia asupra bugetului, doreşte ca acesta să fie de 1,3% din PIB, iar Comisia Europeană - de 1,1%. Instituţiile europene arată că Uniunea se confruntă cu noi provocări, cum ar fi combaterea modificărilor climatice şi atingerea până în 2050 a echilibrului între emisiile şi absorbţia de CO2, pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare.
Unele ţări cu contribuţii mari la bugetul european, cum ar fi Germania, Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca se opun însă unui buget de peste 1% din PIB şi au criticat propunerea de 1,07% prezentată anul trecut de preşedinţia finlandeză a Consiliului UE. Potrivit unor oficiali europeni de rang înalt, această valoare este însă una medie şi reprezintă cel mai bun punct de plecare pentru un compromis, având în vedere poziţiile prezentate lui Michel de guvernele tuturor celor 27 de ţări membre în ultimele două săptămâni.
