Protestele elevilor din Franța au scos în stradă peste 260.000 de oameni. Guvernul Lecornu, sub presiunea blocajelor și a pagubelor uriașe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nemulțumirile din liceele din Franța s-au transformat într-o serie de proteste de o amploare care surprinde, cu doar șapte luni înainte de alegerile prezidențiale.
Cuprins:
Guvernul, nevoit să se confrunte cu un buget de austeritate nepopular, precum și cu o datorie în creștere și presiuni pe piața obligațiunilor, încearcă să prevină scăparea situației de sub control. În plus, se teme că prețurile ridicate la combustibili și creșterea costului vieții ar putea atrage și alte segmente ale populației, ceea ce ar putea duce la un blocaj în întreaga țară.
Motivele pentru care elevii au ieșit în stradă
Elevii își exprimă de mult timp nemulțumirile față de situația din învățământ, reclamând faptul că un număr mult prea mare de cursuri sunt anulate din cauza lipsei profesorilor suplinitori, în timp ce clădirile școlare sunt percepute ca fiind într-o stare avansată de degradare. În cartierele mai sărace, tinerii spun că se simt tratați ca fiind „cetățeni de mâna a doua” și că problemele lor nu sunt luate în serios, relatează AFP.
Revendicările variază însă de la o școală la alta, unele mobilizări fiind generate și de solicitări legate de mesele școlare, asistență medicală sau chiar de modificarea regulamentelor interne.
Fitilul protestelor a fost aprins pe 18 septembrie, cu tentative de blocaj în unele licee. Mișcarea s-a structurat apoi în jurul Liceului Saint-Exupéry din Créteil (Val-de-Marne), începând cu 21 septembrie, după care s-a răspândit treptat în regiunea Île-de-France și apoi pe plan național. Între timp, a depășit granița în Belgia.
Părinții își protejează copiii
Elevii au primit sprijin din partea studenților și a părinților. Din motive evidente, unii politicieni de opoziție li s-au alăturat, mai ales cei din partidul radical de stânga Franța nesupusă. Acțiunile protestatarilor constau în adunări în fața liceelor, blocaje, marșuri și demonstrații. Unele demonstrații au degenerat în violențe, soldate până acum cu 368 de răniți, dintre care 172 de elevi, și 7.051 de rețineri.
„Actul IV” al protestelor a avut loc joi, dar la o scară mai mică decât cel de marți, cu peste 260.000 de persoane ieșite în stradă în toată Franța.
La Paris, peste 20.000 de manifestanți s-au adunat în Piața Bastiliei după mai multe marșuri organizate simultan.
Mesaje precum „Generația Z furioasă” sau „35°C în sălile de clasă, dar problema sunt telefoanele mobile” puteau fi citite pe bannere afișate de protestatari.
Dimineața, în jurul campusului Universității Assas, unii protestatari au aruncat cartofi în poliția antirevoltă, care a răspuns cu gaze lacrimogene.
La Lille, unde 3.200 de persoane au manifestat, potrivit prefecturii, Manon, în vârstă de 45 de ani, a însoțit-o pe fiica sa de 15 ani, Lola: „Luptăm”. „Împreună, avem aceleași revendicări”, explică această mamă într-un interviu acordat pentru AFP.
Guvernul francez este acuzat că nu se grăbește să ia măsuri
La Brest, Lucine, în vârstă de 16 ani, elevă în anul I la Liceul Harteloire, recunoaște că „este foarte obosită”. „Încercăm să ne dăm seama cum să continuăm (protestele - n.r.) Este un fel de joc între guvern și noi, o chestiune de cine va ceda primul”, spune ea.
În apropiere, Samuel, elev în ultimul an la același liceu, consideră că „discuțiile interne (anunțate de premierul Sebastien Lecornu - n.r.) amintesc foarte mult de mișcarea Vestelor Galbene”. „Stim cum s-a terminat aceasta, sau mai degrabă cum nu s-a terminat”, adaugă el.
Miercuri seară, Sebastien Lecornu s-a adresat națiunii de la Palatul Matignon, dar nu a anunțat nicio măsură concretă pentru liceeni. El a amânat „primele decizii” pentru „sfârșitul lunii octombrie”.
Apel la o nouă zi de mobilizare de amploare pentru marți, 13 octombrie
În aceste condiții, grupul intersindical al elevilor și studenților a făcut apel la o nouă zi de mobilizare pentru marți, 13 octombrie.
„Atât timp cât nu vom avea 10 miliarde de euro pe masă, vom continua să ne mobilizăm”, a declarat Sabrine Kharbach, purtătoare de cuvânt a Uniunii Studențești. „Îi îndemn pe toți să se alăture mobilizărilor și demonstrațiilor și mai masive care vor începe marți în toată țara”, a adăugat ea.
Apelul a fost făcut cu doar câteva minute înainte ca ministrul educației, Edouard Geffray, și Philippe Baptiste, ministrul învățământului superior și cercetării, să se întâlnească cu cele trei asociații principale ale liceenilor.
Joi dimineața, în timpul unei vizite la un liceu din Reims, Edouard Geffray a promis prezentarea unui „plan de urgență” în „câteva ore sau câteva zile”.
„Nu vrem cuvinte, vrem acțiuni. Ne vom mobiliza până când vor exista progrese reale”, a replicat eleva Camille, în vârstă de 17 ani, la Nantes.
Revendicările liceenilor
Cererile exprimate sunt numeroase și uneori variază în funcție de locație și/sau de persoanele implicate, dar cele mai frecvente sunt:
- creșterea resurselor pentru educație;
- înlocuirea cadrelor didactice absente și suplimentarea posturilor;
- angajarea de personal suplimentar, în special pentru roluri de sprijin;
- reducerea numărului de elevi în clase;
- modernizarea clădirilor școlare;
- îmbunătățirea condițiilor de predare;
- reforme cuprinzătoare ale sistemului de învățământ;
- abrogarea sistemului de admitere Parcoursup, considerat o sursă de stres;
- crearea a 150.000, chiar 250.000 de noi locuri suplimentare în învățământul superior,
- ridicarea interdicției privind telefoanele mobile în școli, care este în vigoare de la începutul anului școlar 2026 etc.
Pagube de peste 20 de milioane de dolari produse doar liceelor
Édouard Geffray a declarat miercuri în faţa Parlamentului că 24 de licee au fost avariate de incendii sau acte de vandalism, iar aproximativ 30.000 de elevi nu vor beneficia de cursuri cu prezenţă fizică până la redeschiderea şcolilor. El a estimat că repararea pagubelor ar putea costa între 20 şi 30 de milioane de euro.
Favorită la preşedinţia Franței, Marine Le Pen a afirmat că cei care au avariat şcolile ar trebui să plătească pentru reparaţii, nu contribuabilii. Guvernul Lecornu a adoptat o poziţie similară şi a înaintat în Parlament un proiect de lege care vizează instituirea unui astfel de sistem.
