Psihologul Libertatea: Ce a fost în mintea medicilor care făceau experimente pe cobaii umani din spitale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Psihologul Cezar Laurenţiu Cioc explică impactul şi urmările experimentelor cu substanţe medicamentoase pe subiecţi umani şi ne spune cine are cel mai mult de câştigat sau de pierdut din această situaţie.
Un nou scandal a zguduit sistemul sanitar. Peste 30 de spitale şi cabinete medicale au fost verificate de procurori. Peste 50 de medici sunt vizaţi pentru că ar fi oferit gratuit pacienţilor cu probleme psihice din spitale medicamente netestate oficial. Acestea erau oferite medicilor de unele companii farmaceutice care aveau interesul de a testa efectul lor pe subiecţi umani. “Companiile testează an de an substanţe active. Testele se fac pe animale. Ultima fază e pe subiecţi umani, plătiţi pentru asta, atunci când există totuşi risc minim de efecte adverse ireversibile. Aceste teste se fac de medicii companiilor farmaceutice, nu de cei din spitale. E contra standardului medical să testezi noi substanţe active în spital.
Hipocrate s-ar răsuci în mormânt
Motivaţia medicilor se pare că a fost exclusiv financiară, dar şi mai cinic e faptul că unele rezultate erau oferite eronat în mod intenţionat. În acest fel, nici măcar companiile nu primeau informatii reale despre produsele lor, riscând să le pună în vânzare necunoscând adevăratele efecte“. “Un principiu medical primordial este Primum non nocere, adică «Începi prin a nu face (şi mai mult) rău». Cu toate acestea, de-a lungul timpului, toate medicamentele existente pe piată au fost supuse testării pe subiecţi umani. Diferenţa e că, în epoca modernă, ei ştiau acest lucru şi erau răsplătiţi. Cazul nostru este atipic pentru că banii-răsplată erau încasaţi de medici, iar pacienţii nu ştiau că sunt subiect de testare. Asta deranjează la fel de mult ca teama de eventualele efecte adverse. Unele companii farmaceutice au de obicei standarde de risc sub care nu supun testării o substanţă activă. Adică şi când plătesc subiecţi de testare şi le prezintă riscurile, acestea nu sunt ireversibile, ci se limitează la simptome trecătoare. Medicii motivează că substanţele au fost administrate pacienţilor cu boli mintale de tip degenerativ, cu afectare neuronală structurală sau funcţională gravă, care oricum nu ar fi avut decât de câştigat pentru că mai rău nu se poate”.
Ce spun companiile producătoare
“Beneficiul companiilor farmaceutice era că săreau peste paşii anevoioşi de a plăti subiecţi, de a le explica riscurile, de a-şi asuma responsabilităţi. Firmele producătoare de medicamente spun că în urma cercetării lor milioane de oameni ar putea beneficia de tratamente inovative. Aşa a fost descoperit L-Dopa (un psihoactiv chimic) contra bolii Parkinson. Acesta se presupune că a fost testat de medicii care l-au sintetizat. Testările unor substanţe active pe subiecţi umani au loc, în cea mai mare parte, voluntar, pe pacienţi cu boli incurabile. Aceasta e însă o alegere, dar în cazul de faţă a lipsit. Aici e scurtcircuitul deontologic, atât din partea producătorilor, cât şi din partea medicilor în al căror buzunar intrau banii”, a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti
