„Bună ziua, Mugurel sunt, din punctul de comandă. Vom face un exercițiu. Este 11.33, prealarmă, unghiul zilei 55. Exercițiu, da? Încărcăm pe ambele lansatoare”, spune un bărbat la telefon. Face apoi o pauză. Vocea din celălalt capăt repetă cuvintele lui Mugurel, unul dintre oamenii care monitorizează norii în centrul de comandă al Unității pentru combaterea grindinei din Focșani, județul Vrancea.

Unul dintre angajații centrului de comandă face un exercițiu de alarmare în caz de grindină cu oamenii care pregătesc rachetele în punctele de lansare
Unul dintre angajații centrului de comandă face un exercițiu de alarmare în caz de grindină cu oamenii care pregătesc rachetele în punctele de lansare

Apelul se încheie. Urmărim pe unul dintre ecranele mari de pe perete cum un bărbat îmbrăcat în salopetă albastră iese dintr-o clădire mică și străbate curtea. Deschide ușa unei magazii, de unde scoate un suport mare, pe roți. Dacă nu ar fi fost decât un exercițiu, suportul ar fi susținut și vreo șase rachete. Ele ar fi ajuns apoi într-unul dintre cele patru lansatoare, acoperite acum cu o prelată.

Așteptarea lansării rachetelor poate dura 65 de minute, trei ore, o zi întreagă sau poate să nu vină deloc.

Vineri, 29 iulie, exercițiul din Vrancea la care am asistat s-a transformat, după prânz, într-o lansare reală. Pentru că grindina a amenințat din nou culturile.

Pensionarii români renunță la medicamente, murături și carne ca să-și plătească facturile la iarnă. „Am trecut prin perioade şi mai grele, ştim cum e”
Recomandări
Pensionarii români renunță la medicamente, murături și carne ca să-și plătească facturile la iarnă. „Am trecut prin perioade şi mai grele, ştim cum e”
Prin camerele de supraveghere vedem cum sunt instalate rachetele antigrindină în lansatoare
Prin camerele de supraveghere vedem cum sunt instalate rachetele antigrindină în lansatoare

„Nu lansăm de capul nostru”

„Oamenii trebuie să rețină că nu putem lansa rachete de capul nostru pe orice nori. Doar pe norii cumulonimbus. Doar ei dezvoltă grindină”, explică Ionuț Lucian Lazăr.

În centrul de comandă, aflat undeva la etaj în clădirea Unității de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) din Vrancea, pe monitoarele de pe birouri sunt afișate diverse hărți. Unele dintre ele sunt albe, cu contururi negre ale regiunilor și cercuri roșii pentru a marca punctele de lansare a rachetelor. Mai mulți angajați din centrul de comandă supraveghează cu atenție monitoarele.

În total, în țară, sunt 99 de locuri din care se lansează rachete antigrindină, gestionate de Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova (22), Iași (16), Oltenia (19), Vrancea (20), Timiș (12) și Mureș (10).

„Ciupercile alea mari pe care le vedeți pe cer pot provoca pagube mari”, continuă Lazăr, referindu-se la norii de tip cumulonimbus, care se formează pe verticală.

Ce înseamnă să fii bărbat. De la Zidane la Federer și Nadal
Recomandări
Ce înseamnă să fii bărbat. De la Zidane la Federer și Nadal

Fermierii și grindina

Ionuț Lucian Lazăr are 33 de ani și este directorul UCCG Vrancea de vreo patru ani. De profesie inginer, absolvent de automatică și calculatoare, a mai lucrat, pe rând, la unitățile din Iași și Prahova. Unitatea din Vrancea este cea mai nouă, funcționează din 2015. E o clădire rotundă, cu două rânduri de balcoane și o curte betonată, în Focșani, lângă un câmp verde întins. De aici, din centrul de comandă, pleacă toate deciziile de lansare.

Ionuț Lucian Lazăr, directorul stației antigrindină din Focșani, jud. Vrancea
Ionuț Lucian Lazăr, directorul stației antigrindină din Focșani, jud. Vrancea

Dacă ar putea, Ionuț Lazăr ar lua un microfon și ar ține prelegeri de la balcon despre care-i treaba cu norii, cum se formează grindina și cum acționează iodura de argint dintr-o rachetă. Le-au explicat toate astea, el și colegii lui, și fermierilor vrânceni, de mai multe ori. 

Aproape săptămânal, agricultorii au venit la unitate să-i certe că au adus seceta de când trimit rachete în cer.

Grindina chiar a venit după ce localnicii au împiedicat lansarea rachetelor

Emilia Șercan publică plagiatul comis de ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, care și-a însușit 92 de pagini din munca a doi profesori într-un curs universitar. Apoi le-a furat de tot lucrarea, semnându-se el
Recomandări
Emilia Șercan publică plagiatul comis de ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, care și-a însușit 92 de pagini din munca a doi profesori într-un curs universitar. Apoi le-a furat de tot lucrarea, semnându-se el

Toată vara, fermierii vrânceni au cerut sistarea lansărilor. Ei cred că nu este o coincidență faptul că seceta s-a instalat în Vrancea în urmă cu vreo șapte ani, perioadă care coincide cu deschiderea stației antigrindină din Focșani. Agricultorii au amenințat că vor da în judecată statul român și vor cere despăgubiri, scria Monitorul de Vrancea la începutul lunii iulie.

La Vaslui a fost și mai rău. Nouă săteni s-au dus peste angajații din punctul de lansare de la Codăești, chiar înainte de furtuna anunțată de ANM. Rachetele n-au mai fost lansate și până a venit poliția, a început ploaia. Câteva ore mai târziu, grindina a făcut prăpăd la vecinii din comuna Dobrovăț, județul Iași.

Temerea oamenilor este că rachetele cu care se trage de la sol alungă norii, că îi sparg și îi împrăștie și, din cauza asta, nu mai plouă.

Un țânțar pe lângă un elefant

„Un nor are zeci de kilometri, o rachetă are un metru și jumătate. Nu are capacitatea racheta aia să disperseze norul. E un țânțar pe lângă un elefant”, explică meteorologul Dorin Podiuc.

Dorin Podiuc, meteorolog
Dorin Podiuc, meteorolog

Cu peste 20 de ani experiență, a pregătit zeci de tineri care sunt acum angajați ai stațiilor antigrindină din țară. La stația din Focșani e aproape de la începutul ei.

Meteorologul spune că temerile fermierilor legate de rachete sunt nefondate. „Rachetele sunt doar un mijloc de transport al iodurii de argint”, punctează el.

Iodura de argint este o substanță cu structură cristalină, apropiată de cea a gheții.

Cum funcționează o rachetă antigrindină

Nu toți norii aduc precipitații. Și nu plouă sau ninge niciodată din întregul nor, ci dintr-o porțiune a lui. Pentru a avea grindină, ploaie sau ninsoare, un nor trebuie să aibă un nucleu de condensare. Adică o substanță, o particulă pe care apa din nor ajunge să condenseze. Poate fi sare, poate fi praf, poate fi polen, explică meteorologul. În cazul norilor „ciupercă”, pe ele se formează gheață.

Aici intervine iodura de argint, ale cărei particule funcționează ca nuclee de condensare. Introducând iodura în nor, particulele de apă din norul respectiv se vor lipi de nucleele de condensare – iodura de argint -, ceea ce nu va mai da voie gheței să se dezvolte atât de mult.

Așa arată rachetele antigrindină. Sunt făcute din carton presat și rășină și pe laturi au benzi de autodistrugere. Rachetele sunt încărcate cu iodură de argint
Așa arată rachetele antigrindină. Sunt făcute din carton presat și rășină și pe laturi au benzi de autodistrugere. Rachetele sunt încărcate cu iodură de argint

De exemplu, dacă în celula unui nor – acea porțiune a lui care conține apă la suprasaturație – sunt 10 litri de apă și 10 nuclee de condensare, se vor forma 10 bucăți mari de gheață, adică grindina. Dar dacă racheta aduce cu ea, când intră în nor, alte 10 nuclee de condensare, atunci nu vor mai fi 10 bucăți de gheață mari, ci 20 mai mici, care se vor topi mai repede în atmosferă înainte să ajungă la sol.

Norul se îngreunează și toată această cantitate de apă va cădea. Gheața va ieși sub formă mai mică și se va topi în zona caldă a atmosferei. Deci rachetele chiar aduc ploaia, nu o alungă, pentru că se topește grindina

Ionuț Lazăr, director centru Vrancea:

Peste 3.000 de rachete lansate anul acesta

Scopul rachetelor cu iodură de argint este de a preveni formarea grindinei și căderea ei sau cel puțin de a-i diminua mărimea. Rachetele, care sunt făcute din carton presat și rășină, nu explodează în nor. Ele pleacă de la sol arzând, trec prin nor, unde împrăștie iodura de argint, apoi își continuă drumul pe partea cealaltă, în afara norului, și se autodistrug. Totul durează undeva la 40-44 de secunde, iar procesul se numește „însămânțare”.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), înființat în 2007, este menit să protejeze aproximativ 2,2 milioane de hectare de pe teritoriul României de efectele fenomenelor meteo periculoase.

3.015 rachete antigrindină

au fost lansate în perioada 15 aprilie – 29 iulie în toată țara.

Aproape jumătate dintre ele au fost trase în regiunea Olteniei, potrivit unei informări a Autorității pentru Administrarea Sistemului Antigrindină. Stația antigrindină din Vrancea a lansat 225 în perioada asta.

Cât de eficiente sunt rachetele antigrindină?

Gradul de eficacitate a stațiilor antigrindină din România este de 75-80%, iar iodura de argint transportată de rachete s-a dovedit să combată bine grindina și peste hotare.

Autoritățile din Georgia, spre exemplu, spun că datorită întregului sistem antigrindină care constă în 85 de puncte de lansare și radare meteo performante, pagubele provocate de grindină au fost reduse cu 95%.

În Serbia, sistemul antigrindină are aproape 100 de puncte de lansare și a costat 2,62 de milioane de euro. Pagubele au fost reduse cu aproximativ 70%, potrivit autorităților de la Belgrad.

Eficacitatea depinde însă și de niște limitări, date, pe de-o parte, de interdicțiile primite de la aviație și, pe de altă parte, de zonele interzise. Asupra localităților cu densitate mare de populație nu pot fi lansate rachete din motive de securitate. Iar în ceea ce privește traficul aerian, acesta primează în defavoarea sistemului antigrindină.

„Și atunci se întâmplă ce s-a întâmplat la Țintești”, spune Ionuț Lazăr.

Când se dă prealarma, cei doi angajați din punctul de lansare pregătesc rachetele: le pun în lansatoare și le acoperă cu o prelată. Apoi așteaptă alarma.
Când se dă prealarma, cei doi angajați din punctul de lansare pregătesc rachetele: le pun în lansatoare și le acoperă cu o prelată. Apoi așteaptă alarma

Pe 30 iunie, Unitatea din Vrancea nu a primit aprobare de lansare a rachetelor. Atunci, grindina a distrus tot ce i-a apărut în cale, toate recoltele oamenilor din comuna Țintești, județul Buzău.

Disperarea de a căuta un vinovat

Chiar și cu aceste studii și dovezi la care au fost martori, oamenii tot nu sunt convinși. Ionuț Lazăr râde când îl întreb de unde crede că vine teama agricultorilor.

„Nu știu. Discutăm cu ei, le explicăm, pe urmă o luăm de la capăt și ne întreabă: dar unde e apa din nori?”, spune el. Pe de altă parte, înțelege. Poate localnicii caută un vinovat.

Oamenii sunt disperați și au de ce. Într-adevăr, e secetă, și nu doar la noi.

Ionuț Lazăr:

Lazăr mai dă un exemplu care combate mitul rachete-secetă. „A plouat în sudul țării enorm, iar Unitatea din Oltenia a lansat aproape 1.500 de rachete. 1.500! Și a plouat. Deci nu poate exista o legătură între lansarea de rachete și secetă”.

Sunt pregătite rachetele antigSunt pregătite rachetele antigrindinărindină
Sunt pregătite rachetele antigrindină

O decizie greșită poate provoca pagube uriașe

În spatele deciziei de lansare stau ore întregi de muncă în centrul de comandă.

Situația meteorologică este urmărită 24 de ore din 24 pe întreaga zonă a Vrancei. Stația antigrindină are propriul radar meteorologic pentru depistarea grindinei, care oferă o imagine actualizată constant. Prin această imagine transpusă pe niște programe speciale, specialiștii au posibilitatea de a secționa un nor pentru a vedea dacă are potențial de grindină, ce cantitate de apă conține și dacă este nevoie să intervină în el cu rachete.

Rachetele sunt lansate numai atunci când este necesar, subliniază Ionuț Lazăr. Iar numărul rachetelor este stabilit de coordonatorul de intervenții în funcție de parametrii norului respectiv.

„Dacă nu ești atent cinci minute, ai pus-o”, spune Radu Crețu, șeful centrului de comandă. A lucra la o stație antigrindină presupune multă atenție, răbdare și stres. O decizie greșită poate provoca pagube uriașe, costisitoare unor oameni care au muncit luni întregi pentru recolte. Nu s-a întâmplat până acum.

Radu Crețu, șeful centrului de comandă al stației antigrindină din Vrancea
Radu Crețu, șeful centrului de comandă al stației antigrindină din Vrancea

„Am devenit imuni”

Radu Crețu e mai supărat pe fermieri decât colegii lui, dar mai puțin supărat decât era acum câțiva ani. „Am devenit imuni la ce spun oamenii despre noi”, afirmă tânărul. A încetat să mai citească mesajele de pe Facebook, în comentariile la știrile despre secetă. A obosit să tot explice în zadar.

Oamenii ne întreabă: unde e apa din nori? Ei aud rachete și văd deasupra lor un nor negru, dar nu plouă și spun că e din cauza noastră, că am tras și am alungat ploaia. Dar nu ar ploua oricum la ei, pentru că celula e în partea cealaltă.

Radu Crețu, șeful centrului de comandă:

Sunt zile fără grindină în Vrancea, dar centrul de comandă tot urmărește cu atenție ce se întâmplă pe ecrane. Ca să nu-și iasă din ritm, fac zilnic antrenamente împreună cu oamenii din punctele de lansare, care instalează rachetele în lansatoare, precum cel la care am asistat.

Centrul de comandă supraveghează non-stop condițiile meteo
Centrul de comandă supraveghează non-stop condițiile meteo

O alarmă nu înseamnă neapărat că rachetele antigrindină vor fi lansate

Până am ajuns la unul dintre punctele de lansare pentru a vedea cum arată rachetele antigrindină, exercițiul s-a transformat într-o lansare efectivă. Oamenii din centrul de comandă au descoperit un nor cu potențial de grindină. Au dat prealarma și au cerut acordul Aviației pentru a face lansarea. Prealarma înseamnă că rachetele trebuie pregătite, puse în lansator și acoperite cu prelată, pentru a le proteja de soare.

De la prealarmă, urmează cel puțin 65 de minute până la lansare. De atât timp au nevoie avioanele să elibereze spațiul aerian, pentru a nu exista niciun pericol. Dar poate dura și mai mult de-atât, chiar ore, pentru ca rachetele să fie lansate. Depinde de cum se deplasează norul și de cum se dezvoltă grindina, explică specialiștii.

Seceta asta nu e cea mai rea. Sau despre cum omul a schimbat vremea

„Lunile cele mai intense sunt iulie și august. Dar anul ăsta, de exemplu, în aprilie a căzut grindina. Vremea s-a schimbat”, spune meteorologul Dorin Podiuc.

„Am avut perioade de secetă cruntă, în special după război. Problema este că temperaturile au crescut extraordinar de mult. Temperaturile maxime sunt din ce în ce mai mari pe zone din ce în ce mai întinse”, continuă el. Vede seceta drept efectul intervenției omului în tot ce înseamnă mediu înconjurător.

Seceta afectează întreaga țară
Seceta afectează întreaga țară

Comisia Europeană avertiza la începutul lunii că seceta va afecta probabil jumătate din râurile și lacurile din Uniunea Europeană până în 2030, iar statele membre trebuie să înveţe să reutilizeze apele uzate tratate. Căldura extremă și lipsa ploilor au provocat nu doar pagube în agricultură, dar și incendii și debite ale apelor scăzute.

Președintele Societăţii Meteorologice Române, Ion Sandu, avertiza și el că seceta cu care se confruntă acum România este doar începutul, iar următoarele vor fi „cumplite”.

Vor să aducă ploaia cu generatoare montate pe munți

Dar experții de la Vrancea cred că au o soluție și pentru asta. Vor să monteze pe vârfurile munților generatoare cu aer cald și iodură de argint pe care curenții de aer să le urce în atmosferă. Au cumpărat 10 și experimentează cu două dintre ele. Nu au primit încă aprobare pentru a le instala pe vârfurile munților.

Și-ar dori să le pună în funcțiune la iarnă pentru a produce ninsori, astfel încât solul să primească apa de care are nevoie, iar vara viitoare să nu mai fie atât de secetoasă.

Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) din Vrancea vrea să folosească generatoare pentru a stimula precipitațiile. Generatorul produce aer cald încărcat cu iodură de argint, pe care curenții de aer îl urcă în atmosferă
Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) din Vrancea vrea să folosească generatoare pentru a stimula precipitațiile. Generatorul produce aer cald încărcat cu iodură de argint, pe care curenții de aer îl urcă în atmosferă

Generatoarele sunt bune și pentru diminuarea mărimii grindinei, însă nu sunt la fel de eficiente precum rachetele.

„Sunt folosite într-o rețea de trei kilometri. Croații au 300 și ceva de generatoare, ei le folosesc pentru diminuarea dimensiunii grindinei din nor. Suntem de părere că le putem folosi în paralel. Dacă diminuăm mărimea grindinei, atunci am lansa mai puține rachete, deci am reduce și costurile”, explică Ionuț Lazăr.

Până la generatoarele care produc precipitații, oamenii de la antigrindină trebuie să se ocupe de ceea ce au semnat să facă: să combată grindina. Mai ales în condițiile în care specialiștii se așteaptă să ajungă la mărimea unui ou de rață.

antigrindina vrancea vlad chireaIcon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 16
Urmărește-ne pe Google News
Comentarii (1)

Nic12   •   16.08.2022, 18:16

În țara noastră rugăciunile pentru ploaie contează, nu rachetele antigrindină! Nu contează că rachetele antigrindină au demonstrat ceva și rugăciunile nu!

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

Cum arăta impresara după bătaia cu Reghecampf. Este ajutată de o prietenă să meargă, primele imagini
GSP.RO
Cum arăta impresara după bătaia cu Reghecampf. Este ajutată de o prietenă să meargă, primele imagini
ȘOC! Meghan Markle l-a AMENINȚAT pe Prințul Harry. SCANDALUL uriaș despre care tocmai s-a aflat: 'I-a spus că...'
Playtech.ro
ȘOC! Meghan Markle l-a AMENINȚAT pe Prințul Harry. SCANDALUL uriaș despre care tocmai s-a aflat: 'I-a spus că...'
Mesajul transmis de Sarah, fiica vitregă a lui Reghe, după ce antrenorul a bătut-o pe Prodanca în plină stradă. Cuvintele ei au stârnit un val de reacții
Viva.ro
Mesajul transmis de Sarah, fiica vitregă a lui Reghe, după ce antrenorul a bătut-o pe Prodanca în plină stradă. Cuvintele ei au stârnit un val de reacții
Ce mare furnizor din România a fost la un pas de incapacitate de plată. Clienţii, aproape de blackout sau de a fi deconectaţi
Observatornews.ro
Ce mare furnizor din România a fost la un pas de incapacitate de plată. Clienţii, aproape de blackout sau de a fi deconectaţi
Haos în Rusia! Un bărbat a deschis focul într-un birou de recrutare din Irkuţk. Șeful unității se află în stare critică
Știrileprotv.ro
Haos în Rusia! Un bărbat a deschis focul într-un birou de recrutare din Irkuţk. Șeful unității se află în stare critică
Invitații nu s-au uitat la bani. Cât a fost darul la botezul lui Liam, fiul lui Laurențiu Reghecampf
FANATIK.RO
Invitații nu s-au uitat la bani. Cât a fost darul la botezul lui Liam, fiul lui Laurențiu Reghecampf
Revolta oligarhilor! Cunoscutul lui Putin anunţă data la care va fi dat jos preşedintele Rusiei. Cât de aproape e momentul istoric
Orangesport.ro
Revolta oligarhilor! Cunoscutul lui Putin anunţă data la care va fi dat jos preşedintele Rusiei. Cât de aproape e momentul istoric
Horoscop 26 septembrie 2022. Capricornii simt puterea pe care o promite această zi, dar trebuie să știe că totul vine cu un preț și cu o condiție
HOROSCOP
Horoscop 26 septembrie 2022. Capricornii simt puterea pe care o promite această zi, dar trebuie să știe că totul vine cu un preț și cu o condiție
Care este diferența dintre precalificarea creditului ipotecar și preaprobarea?
PUBLICITATE
Care este diferența dintre precalificarea creditului ipotecar și preaprobarea?