Anomaliile din lanțul comercial și greșelile de raportare ale partenerilor de afaceri pot bloca definitiv accesul companiilor la banii din rambursările de TVA. Ordinul președintelui ANAF nr. 1.123/2026, publicat recent în Monitorul Oficial, a transformat în normă definitivă un pachet extrem de riguros de criterii de risc fiscal., relatează Profit.ro.
Cuprins:
Măsura se aplică deja de la finalul lunii septembrie 2026, vizând atât deconturile cu opțiune de rambursare aferente lunii august și trimestrului III, cât și deconturile aflate deja în curs de soluționare pe masa inspectorilor.
Procedura modifică radical modul în care Fiscul analizează cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată.
Experții fiscali atrag atenția că noile reguli extind analiza de la societatea solicitantă către reprezentanții ei legali, istoricul acționarilor și, mai ales, către comportamentul fiscal al furnizorilor de la care provin sumele deductibile.
Deși actul normativ este structurat formal pe 14 poziții în anexa dedicată criteriilor de risc, analiza practică arată existența a 24 de verificări distincte pe care Fiscul le rulează automat sau manual.
Primele 13 teste analizează direct comportamentul și integritatea companiei care solicită banii, în timp ce ultimele 11 verificări privesc furnizorii relevanți care au generat o proporție semnificativă din TVA deductibilă.
În prima categorie, inspectorii financiari pun sub lupă istoricul persoanelor din conducere.
Dacă un acționar, asociat sau administrator figurează în baza specială de risc, are înscrie fapte în cazierul fiscal sau a fost subiectul unor decizii de atragere a răspunderii solidare ori patrimoniale, cererea de rambursare a companiei este direcționată automat către o inspecție fiscală anticipată.
De asemenea, firmele nou-înființate, cele aflate în proceduri de prevenire a insolvenței ori în stare de insolvabilitate vor fi analizate cu o rigoare sporită.
Fiscul urmărește cu atenție și anomaliile contabile din raportările proprii. O creștere bruscă a sumei cerute la rambursare, modificările frecvente generate de corecții de erori materiale sau regularizările de TVA cu impact masiv vor necesita explicații economice extrem de solide.
Lipsa declarațiilor obligatorii D394, D390 sau D406 la data depunerii cererii blochează, de asemenea, rambursarea rapidă.
Una dintre cele mai mari provocări introduse de noul ordin ANAF o reprezintă cross-check-ul digital. Sistemele informatice ale Fiscului compară automat datele din decontul D300 cu informațiile transmise prin sistemele RO e-Factura și RO e-Case de marcat.
Dacă diferențele dintre TVA colectată sau deductibilă declarată și cea raportată în sistemele digitale sunt semnificative, dosarul intră automat pe circuitul de risc.
Lupa ANAF se extinde însă și asupra partenerilor commerciali. Prin intermediul celei de-a 14-a poziții din anexă, Fiscul aplică 11 teste distincte furnizorilor de la care provine o parte importantă a taxei deductibile.
Dacă un furnizor important are restanțe la plata TVA, nu și-a depus declarațiile periodice, are codul de TVA anulat, se află în insolvență sau este o societate recent înființată, riscul fiscal se transmite direct către client.
Problema majore semnalată de consultanții fiscali este asimetria informațională. Companiile private nu pot accesa bazele de date confidențiale ale ANAF pentru a verifica dacă furnizorii lor au datorii la buget sau neconcordanțe între e-Factura și deconturile proprii, dar suportă consecințele întârzierii rambursării din cauza acestora.
Deși lista criteriilor este publică și extrem de detaliată, ordinul ANAF lasă o zonă considerabilă de incertitudine procedurală.
Textul normativ nu definește praguri numerice clare pentru noțiuni precum „creștere semnificativă”, „impact semnificativ” sau „proporție semnificativă a TVA deductibile”.
Rămâne la latitudinea organului fiscal să aprecieze de la caz la caz dacă o variație de sumă sau o pondere a unui furnizor depășește limita admisă.
Traseul administrativ este clar definit: dacă un caz de risc este identificat, compartimentul de specialitate întocmește un referat motivat de înscriere în baza specială.
Aprobarea acestuia determină soluționarea Decontului cu sume negative doar după efectuarea unei inspecții fiscale anticipate, procedură ce poate întârzia accesul la lichidități cu luni de zile. Dacă analiza infirmă riscul, decizia de rambursare se emite direct.
Pentru a evita blocajele financiare, directorii financiari sunt sfătuiți să își construiască un scenariu alternativ de cash-flow și să nu mizeze pe banii din TVA până la stingerea efectivă a creanței.
De asemenea, devine obligatorie o reconciliere internă lunară între decontul D300, modulele e-Factura și casele de marcat, alături de o monitorizare periodică a statutului fiscal al furnizorilor principali în registrele publice disponibile.