Cifrele secrete ale Sănătății: Cum s-au chinuit cercetătorii ASE să afle pe ce se duc banii din spitale, pentru că instituțiile statului nu vorbesc între ele
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bugetul total al sănătății în România a atins un maxim istoric de 127,98 miliarde de lei în 2025, ceea ce înseamnă 6,68% din PIB. Dar, statul român nu are un sistem informatic capabil să arate transparent unde se duce fiecare leu. Studiul „Transparența banilor din sistemul medical românesc” (Ediția a II-a, 2026, realizat pentru anul de referință 2025 de către Academia de Studii Economice din București, finanțat exclusiv din fonduri private de Rețeaua de Sănătate Regina Maria) scoate la iveală un haos administrativ uriaș: fiecare instituție folosește propriul cod și propriul soft. Pentru a calcula gradul real de ocupare din spitale, cercetătorii au fost nevoiți să potrivească manual datele pentru mai bine de 1.000 de secții spitalicești.
Cuprins:
Lansarea oficială a cercetării arată că analizarea fluxurilor financiare curente a fost o veritabilă muncă de detectiv financiar. Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Institutul Național de Statistică (INS) colectează date după reguli complet diferite, fără ca sistemele lor administrative să poată comunica între ele.
„Prin expertiza academică pe care o punem la dispoziție, ne propunem să contribuim la o înțelegere mai aprofundată a mecanismelor de finanțare a serviciilor de sănătate din România. Studiul evidențiază principalele fluxuri financiare din sistemul sanitar și furnizează o bază relevantă de analiză pentru elaborarea și susținerea unor politici publice fundamentate pe informații și date obiective”, a precizat prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) București.
Tabloul general al banilor din sănătate: rezultatele studiului ASE
Studiul evidențiază o creștere semnificativă a finanțării sistemului de sănătate din România, cu 29% peste nivelul din 2023. Pentru prima dată, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate reprezintă peste jumătate din finanțarea totală, pe fondul extinderii bazei de contributori și al creșterii salariilor. În același timp, dependența Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate de subvențiile de la bugetul de stat s-a redus.
127,98 miliarde de lei (25,7 miliarde de euro): Cheltuielile curente totale cu sănătatea în 2025 (Total Health Expenditure), în creștere cu +29% față de anul 2023 (când au fost 99,2 mld. lei).
1.319 euro pe locuitor: Pentru prima dată, cheltuiala anuală pe cap de locuitor în România depășește pragul de 1.300 de euro, comparativ cu media UE de 3.832 euro PPC.
Ponderea din PIB: Sănătatea consumă 6,68% din PIB-ul României, față de o medie a Uniunii Europene de 10,0% din PIB.
Sursa banilor: Statul acoperă 71,98% (92,12 mld. lei public), iar privatul 28,02% (35,86 mld. lei privat).
Premieră la CASS: Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) a acoperit pentru prima dată peste jumătate din finanțarea totală a sistemului (51,15%, adică 65,46 miliarde lei), față de 42,5% în 2023.
Cine încasează banii: Deși 72% din bani sunt publici, 57,52% din cheltuiala curentă totală ajunge la furnizori privați (farmacii, clinici, laboratoare, spitale private), restul de 42,48% mergând către furnizorii publici. Din fondurile decontate direct de CNAS (FNUASS), furnizorii privați încasează 48,5% (37,77 mld. lei).
Spitalele și medicamentele înghit 70% din resurse: Serviciile spitalicești consumă 45,77 miliarde de lei (36%), iar produsele farmaceutice și dispozitivele 44,18 miliarde de lei (34%). Ambulatoriul primește doar un sfert din bani (32,16 mld. lei, adică 25%).
Unde se duc banii din spitale: Majoritatea sumelor se duc pe salarii, nu pe servicii decontate!
Analiza detaliată a cheltuielilor spitalicești arată o gravă distorsiune financiară. Deși spitalele publice primesc cea mai mare felie din fonduri, banii nu sunt direcționați în principal către tratarea pacienților sau decontarea actului medical, ci pe acoperirea măririlor salariale acordate de-a lungul anilor.
16,94 miliarde de lei au reprezentat în 2025 doar transferurile destinate creșterilor salariale (așa-numitele „influențe salariale”), calculate ca diferență față de salariile din 2016.
Această sumă alocată salariilor depășește valoarea tuturor serviciilor medicale spitalicești decontate de spitalele publice (14,86 miliarde de lei).
În multe spitale publice, peste 50% din banii primiți de la CNAS vin automat pentru salarii, independent de volumul de servicii oferit sau de numărul de pacienți tratați.
În total, spitalele publice ajung la un buget de 31,81 miliarde lei (servicii plus subvenții salariale), în timp ce spitalele private primesc de la CNAS doar 2,06 miliarde lei pe spitalizarea continuă, fiind plătite strict pentru serviciile realizate.
Faptul că jumătate din bugetul spitalelor din România se duce pe „influențe salariale” se știa încă din vară, când Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta CNAS, declara referindu-se la cheltuiel că jumătate dintre ele pentru spitale merg pe aceste influențe salariale, deci pentru plata salariilor medicilor și a personalului medical din spitalele publice”.
Muncă de sisif pentru potrivirea datelor despre spitale
Un exemplu grav de lipsă de interoperabilitate vizează chiar infrastructura spitalicească. Deși în relație contractuală cu casele de asigurări se află un număr comparabil de unități spitalicești – 373 de spitale publice și 407 spitale private – capacitatea lor este disproporționată: sectorul public deține peste 95% din paturile contractate pentru spitalizare continuă (110.635 de paturi publice față de doar 5.090 de paturi private).
În schimb, sectorul privat s-a reorientat puternic către spitalizarea de zi, unde deține 39,8% din cazuri (2,3 milioane de cazuri în 2025). Încercarea echipei ASE de a analiza gradul real de ocupare pe secții a necesitat procesarea manuală a datelor din cauza sistemelor software paralele care nu folosesc aceleași coduri.
„A fost un mare chin pentru că instituții care, teoretic, trebuie să lucreze unele cu altele, folosesc nomenclatoare diferite. Pentru a calcula gradul de ocupare la nivel de secție de spital, nimeni nu are datele conexe. Structura de paturi este un Excel cu o codificare, iar activitatea se duce la Institutul Național de Management pe o altă codificare, a secției. Când ne-am pus cap la cap, 3.000 din 6.000 de secții nu s-au potrivit. A trebuit să facem modificări și am ajuns la 1.000 pe care le-am luat manual, individual, și a trebuit să le potrivim”, a mărturisit dr. Dragoș Garofil, medic și expert în politici de sănătate din echipa de cercetare ASE.
De ce nu există interoperabilitate între instituții
La întrebarea care frământă pe toată lumea: de ce instituțiile statului nu au o bază de date comună, de ce fiecare funcționează cu propriul nomenclator, răspunsurile invitaților au vizat lipsa de aplicare a legii, excesul de birocrație și lipsa unei decizii politice ferme la cel mai înalt nivel. „Atât timp cât permiți cuiva să modifice ceva într-un tabel, românul este extrem de inventiv [...] Fiecare spital își ține un centru de cost în funcție de cum dorește el. Fiecare spital își ține un stat de plată sau un stat de funcții într-un model personalizat, chiar dacă există un tipar. Am avut un proiect pe PNRR de digitalizare a sistemului de sănătate în care, în loc să ne interoperabilizăm, adică să folosim același limbaj, am preferat să achiziționăm softuri și hardware nou. Asta e o problemă majoră. Faptul că 10 spitale într-un oraș au același sistem de soft și pacientul circulă cu sacoșa, cu dosarul și cu CD-urile și cu stick-urile, nu ne ajută să putem să punem punctul pe i vis-a-vis de problemele noastre”, a explicat dr. Adrian Pană, director CNSSP din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
Acesta a spus că ,,sunt lucruri care se reglementează la ordin de ministru, pentru că codificarea este reglementată prin ordin de ministru, deci nu e ceva tehnic. Aici discuția este dacă ordinul de ministru este pus în aplicare sau nu. O multitudine de acte normative referitoare la codificare nu sunt puse în aplicare și nu există componentă de monitorizare și control.”
Dr. Dragoș Garofil e de părere că este nevoie de o cupolă a unei Administrații Prezidențiale sau a unui Guvern ca să stea toate instituțiile la masă. ,,Ne trebuie o cupolă care să permită aceste armonizări. Sunt oameni foarte dedicați, dar care muncesc de prea multe ori în gol.” Prof. dr. Cristian Vlădescu, fost președinte CNAS, l-a completat pe Garofil, spunând că pentru a face „așa ceva îți trebuie cineva cu putere foarte mare să pună la un loc toate instituțiile astea, toate interesele.”
Fady Chreih, CEO Rețeaua de Sănătate Regina Maria, finanțatorul studiului, a afirmat că „am găsit foarte greu parteneri, adică tot noi am finanțat acest studiu și colegii de la Academia de Studii Economice au avut mai multe furci caudine prin care să treacă pentru a obține acest document. Și cred că asta spune destul de multe despre cât de important este să avem, mai ales în sănătate, conversații bazate pe cifre care să fie realizate de experți. Realmente ne dorim astfel de conversații, pe bază de date, pe bază de cifre, astfel încât decidenții politici, experții din domeniul medical, din mediul academic să poată să aibă conversații corecte în momentul în care se iau decizii importante pentru România.”
Actualul sistem de finanțare în sănătate, aflat în vigoare de ani de zile pe baza aceleiași formule, este considerat depășit, deoarece penalizează spitalele performante și încurajează menținerea unor structuri rigide. Cseke Attila propusese să dispară finanțarea pe paturi: „Nu paturile fac medicină, ci serviciile medicale”
Studiul integral „Transparența banilor din sistemul medical românesc”0ediția a II-a, 2026, poate fi consultat pe siteul ASE.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
