Guvernul Mureșan a picat la votul din Parlament. Ce urmează după respingerea Cabinetului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Criza politică se prelungește în România, după ce guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a primit votul de învestitură în Parlament, miercuri, 30 septembrie 2026. Au fost 197 voturi exprimate, dintre care 182 „pentru” și 15 „împotrivă”, sub pragul de 233 de voturi necesar pentru ca noul Executiv să fie instalat. Votul a fost secret, cu bile, potrivit procedurii parlamentare.
Cuprins:
Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV.
Guvernul Mureșan avea nevoie de 233 de voturi pentru validare
Pentru a fi învestit, un guvern are nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor reuniți în plen. Dacă obține majoritatea, Cabinetul este învestit oficial, miniștrii depun jurământul la Președintele României, iar guvernul își preia imediat atribuțiile.
În caz contrar, propunerea este respinsă, președintele trebuie să desemneze un nou premier, iar negocierile pentru formarea unei majorități se reiau de la capăt.
Astăzi, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan nu a obținut sprijinul necesar în plenul reunit al Parlamentului. În ședința de miercuri, 30 septembrie, echipa propusă de Siegfried Mureșan a strâns doar 182 de voturi „pentru”, în condițiile în care erau necesare cel puțin 233 de voturi favorabile.
Astfel, criza guvernamentală care durează de peste 4 luni în România rămâne nerezolvată, iar președintele Nicușor Dan are pe masă două opțiuni.
Ce urmează după ce Guvernul Mureșan a picat. Nicușor Dan, așteptat să facă o nouă propunere de premier
În România, formarea unui Guvern este un proces constituțional complex, reglementat de articolul 103 din Constituție, care implică președintele, partidele politice și Parlamentul.
Conform procedurii, după votul ratat, Parlamentul trebuie să îl informeze pe președinte că solicitarea de învestitură a guvernului Mureșan a fost respinsă. Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului prevede că, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere, șeful statului este înștiințat imediat.
Odată cu votul de respingere a Cabinetului Siegfried Mureşan, se îndeplineşte, pentru prima dată, condiţia prevăzută de Constituţie pentru declanşarea alegerilor anticipate, fiind al doilea guvern care pică la vot, în Parlament, după cel al lui Adrian Veştea. Astfel, președintele Nicușor Dan are acum pe masă două opțiuni: să dizolve Parlamentul și să declanșeze alegeri anticipate sau să desemneze un nou candidat pentru funcția de premier
Cum președintele a anunțat în mod repetat că nu dorește alegeri anticipate, atunci va trebuie să caute o nouă formulă care poate obține o majoritate în Parlament.
Constituția prevede că șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care are majoritate absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, după consultarea partidelor reprezentate în Parlament.
Președintele exclude alegerile anticipate
Nicuşor Dan a cerut, în repetate rânduri, partidelor politice responsabilitate şi soluţii concrete pentru rezolvarea crizei politice. Conform președintelui, alegerile anticipate nu sunt o soluţie.
"E momentul ca această criză politică să se încheie. E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul naţional. Alegerile anticipate nu sunt o soluţie, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilităţii şi a neîncrederii - şi a cetăţenilor români, şi a pieţelor financiare. Indiferent de ce se va întâmpla, România îşi va păstra traiectoria financiară, există consens politic pe chestiunea asta", a transmis, marți, șeful statului.
Miercurea trecută, Nicuşor Dan afirma că nu-şi doreşte dizolvarea Parlamentului și că, în cazul unui vot negativ pe învestirea Guvernului Siegfried Mureșan, vor exista noi consultări. Șeful statului a spus că își dorește în continuare să excludă varianta alegerilor anticipate.
„Eu îndemn partidele - pentru că e o chestiune serioasă, totuşi - îndemn partidele la dialog. Nu l-am prea văzut în ultimele luni. Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să-mi doresc. Asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine şi cred că românii... în momentul ăsta îşi doresc să se termine criza asta într-un fel sau altul şi felul ăsta nu poate să fie decât unul negociat de partide (...) Alegerile anticipate sunt rele în primul rând pentru cetăţeni, după aceea şi pentru partide. Când eşti politician trebuie să te uiţi la ce vor cetăţenii. E o stare de insecuritate şi cred că e momentul să închidem criza asta", a afirmat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat la finalul vizitei la New York.
România, în criză politică de peste 4 luni
România este în criză politică din aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut. Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.
Din 23 iunie au fost reluate consultările pentru identificarea unei alte variante de premier. PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au susținut candidatura lui Siegfried Mureșan. Consultările de la Cotroceni din 26 iunie nu au dus la un rezultat, iar negocierile au continuat în lunile următoare.
Pe 17 septembrie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar decretul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 21 septembrie. Mureșan a avut la dispoziție 10 zile pentru a forma Guvernul și a cere votul de învestitură. Pe 30 septembrie, Guvernul propus de acesta a fost respins de Parlament.
