În fiecare an, pe 1 octombrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Acoperământul Maicii Domnului, o sărbătoare închinată ocrotirii divine și ajutorului pe care Fecioara Maria îl oferă credincioșilor. În tradiția populară românească, această zi este cunoscută sub numele de Pocroave. Sărbătoarea aduce aminte de o minune petrecută în Constantinopol și deschide seria marilor sărbători din luna octombrie. Află ce tradiții se respectă în această zi importantă și de unde vine această denumire.
Cuprins:
Această zi este dedicată ocrotirii divine, ajutorului în clipe grele și rugăciunilor pentru sănătate și familie.
Sărbătoarea prăznuită pe 1 octombrie amintește de o minune petrecută în secolul al X-lea în Biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne, Constantinopol. În timpul unei slujbe de noapte, când orașul era amenințat de invaziile străine, credincioșii s-au adunat să se roage pentru salvare.
Printre cei prezenți se aflau Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos și ucenicul său, Epifanie. La ora patru dimineața, Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos și ucenicul său, Epifanie, au avut o vedenie binecuvântată. Aceștia au văzut-o pe Maica Domnului stând în văzduh și rugându-se cu lacrimi pentru întreaga lume. Fecioara Maria era însoțită de Sfântul Ioan Botezătorul Sfântul Ioan Evanghelistul, cete de îngeri și sfinți.
Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos a zis către ucenicul său iubit, Epifanie: „O vezi, frate, pe Împărăteasa şi Doamna tuturor cum se roagă pentru întreaga lume?" Iar Epifanie a zis: „O văd, Părinte, şi mă minunez!".
Ea și-a scos acoperământul de pe cap (sfântul maforion) și l-a întins deasupra credincioșilor, ca simbol al protecției divine. După această arătare, primejdia a trecut, iar orașul a fost salvat.
În acel moment, Constantinopolul era amenințat de o primejdie, cel mai probabil invazia rușilor kieveni din 907 sau 911, iar Maica Domnului a intrat în mijlocul Bisericii, a îngenuncheat și, cu chipul plin de lacrimi, a rămas mai mult timp acolo pentru rugăciune.
Relicva sfântă a fost adusă la Constantinopol încă din secolul al V-lea, în timpul împărătesei Pulheria, și a fost așezată în Biserica din Vlaherne. Aceasta a devenit un simbol al protecției capitalei bizantine împotriva atacurilor exterioare.
Documentele istorice menționează că relicva a rămas la Vlaherne până în anul 1087. În timpul unei confruntări militare conduse de împăratul Alexie I Comnenul împotriva pecenegilor, un vânt puternic a smuls sfântul veșmânt din mâinile conducătorului, iar de atunci i s-a pierdut urma.
Sărbătoarea s-a extins inițial în bisericile de tradiție slavă din secolul al XII-lea, iar ulterior a fost preluată și în spațiul românesc, unde este cinstită în mănăstiri și biserici de mir.
Denumirea populară de Pocroave provine din limba slavonă și înseamnă acoperământ sau învelitoare. Sărbătoarea marchează trecerea spre sezonul rece și este însoțită de mai multe obiceiuri:
Postul de o zi: Credincioșii țin post până la prânz sau pe parcursul întregii zile pentru a fi feriți de boli, necazuri și primejdii.
Pregătirea ogoarelor: În tradiția rurală, această zi marchează acoperirea pământului cu brumă și încheierea lucrărilor agricole de toamnă.
Pomenirea celor adormiți: Se fac rugăciuni pentru pomenirea celor trecuți în neființă, care se află sub ocrotirea Fecioarei Maria.
Împărțirea de bucate de post: Gospodinele prepară plăcinte de post cu mere sau cu dovleac și le împart rudelor și vecinilor.
Păzirea animalelor: În anumite regiuni, vitele sunt stropite cu apă sfințită pentru a fi protejate de boli în timpul iernii.
Îngrijirea părului: Tradiția spune că în această zi nu se taie părul și nu se aruncă, existând credința populară că acesta păstrează o legătură spirituală cu cel care l-a purtat. Totodată, se spune că fetele care nu aveau o podoabă capilară bogată, în ziua de Acoperământul Maicii Domnului se rugau să le fie acoperit capul cu păr.
Credincioșii rostesc în această zi rugăciuni de mulțumire și cereri de ajutor. Printre cele mai cunoscute se numără Acatistul Sfântului Acoperământ.
Rugăciunea scurtă pentru ocrotire: „Acoperă-ne pe noi cu Acoperământul tău, Preasfântă Fecioară, în ziua răutăţilor noastre. Acoperă-ne în toate zilele noastre și mai ales în ziua cea rea, când sufletul de trup se va despărţi, de faţă să ne stai întru ajutor şi să ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din văzduh, de sub cer şi din ziua înfricoşătoarei judecăţi. Să ne acoperi pe noi întru ascunsul Acoperământului tău.”
O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, Împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare și tărie a noastră, primește această cântare de laudă și de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalță rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăților noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău și cu credință și cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim miluiți de Dânsul, dacă tu, Stăpână, nu-L vei milostivi asupra noastră. Ție toate sunt cu putință de la Dânsul și pentru aceasta năzuim la tine, că ești acoperitoarea noastră și grabnică ajutătoare.
Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstorilor noștri sfințenie, ca să privegheze și să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de orașe, înțelepciune și putere; judecătorilor, dreptate și necăutare la față; învățătorilor, minte și smerită înțelepciune; soților, dragoste și înțelegere; fiilor, ascultare; asupriților, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniți, răbdare și bucurie duhovnicească; neînfrânaților, înfrânare; și nouă, tuturor, duhul înțelepciunii și al cucerniciei, duhul milostivirii și al blândeții, duhul curăției și al dreptății.
Așa, Doamnă Preasfântă, milostivește-te asupra noastră și asupra neputinciosului tău popor. Pe cei rătăciți povățuiește-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijinește, pe prunci îi păzește și pe noi, pe toți, ne apără și ne ocrotește cu milostivirea ta. Pe toți, scoate-ne din adâncul păcatului și ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, în această viață, iar la înfricoșătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău și Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, ești slava celor cerești și nădejdea pământenilor. Tu ești, după Dumnezeu, nădejdea și apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ție cu credință. Deci ne rugăm ție, Atotputernică ajutătoarea noastră, și ție ne predăm pe noi înșine, unul pe altul și toată viața noastră, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți și acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui neputincios, hrănește-mă ca pe un străin; necazul meu îl știi, deci dezleagă-l precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești și să mă acoperi, în vecii vecilor. Amin.
Preacurată Doamnă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poți face tot binele, primește aceste cinstite daruri, care se cuvin numai ție, de la noi nevrednicii robii tăi, Ceea ce ești aleasă din toate neamurile și te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cerești și pământești. Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor și prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu și ne-am învrednicit de Sfântul Trup și de Preacuratul Lui Sânge. Pentru aceasta fericită ești în neamurile neamurilor, ceea ce ești de Dumnezeu fericită, mai luminată decât heruvimii și mai cinstită decât serafimii. Și acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, întru tot lăudată, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de sfatul celui înșelător și de toată primejdia, și să fim păziți nevătămați de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până în sfârșit cu rugăciunile tale păzește-ne pe noi neosândiți. Ca prin paza și cu ajutorul tău fiind mântuiți, slavă, laudă, mulțumită și închinăciune, pentru toate să înălțăm, Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”(sursa: Doxologie.ro)