„Gaura neagră” din Sănătate: Numărul neasiguraților a crescut cu jumătate de milion. Peste 95% sunt tineri și apți de muncă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sistemul public de sănătate din România ascunde o anomalie uriașă: numărul persoanelor neasigurate a crescut cu 511.000 de persoane în urma reformelor recente, ajungând la un total de 2,92 milioane de oameni (15,31% din populația rezidentă de 19,04 milioane). Mai mult, datele arată că peste 95% dintre neasigurați au sub 60 de ani. Este vorba despre populație activă care fie lucrează la negru, fie folosește portițe juridice pentru a evita plata CASS. În același timp, românii scot din buzunar 33,64 miliarde de lei pe an pentru servicii și medicamente, iar o modificare legislativă discretă riscă să afecteze grav bugetul sănătății imediat după anul electoral 2027.
Cuprins:
Studiul „Transparența banilor din sistemul medical românesc” (Ediția a II-a, 2026, realizat pentru anul de referință 2025 de către Academia de Studii Economice din București, cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria) arată că măsurile de extindere a bazei de contribuabili au adus 2,16 miliarde de lei suplimentari la fond în doar 5 luni din 2025 (din care 1,84 mld. lei de la pensionari). Astfel, ponderea celor care contribuie efectiv la CASS a depășit pentru prima dată 50% din populație (50,75%, adică 9,66 milioane de persoane).
Cine sunt neasigurații în sistemul public de sănătate și cum se pot asigura?
Există 6,46 milioane de asigurați exceptați de la plată (copii, elevi, studenți și pensionari cu pensii sub 3.000 lei). Din cauza plafonului de 3.000 lei la pensii, FNUASS pierde anual aproximativ 13 miliarde de lei neîncasați. Practic, în momentul de față sunt 9 milioane de contributori la sistemul de asigurări de sănătate și aproape 3 milioane (2,92) de români neasigurați.
„Nu sunt persoane vulnerabile care să fie protejate de sistemul de asigurări de sănătate. Cumva rezultă că sunt persoane active care fie nu mai locuiesc în țară, lucrează în alte state, dar și-au păstrat reședința pe teritoriul românesc [...] dar o parte dintre ei se întorc și beneficiază de servicii”, a precizat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS.
Orice român neasigurat în sistemul public de sănătate poate deveni asigurat pe un an dacă plătește 2430 lei pe an.
Persoanele care doresc să se asigure trebuie să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Aceasta poate fi completată în orice moment al anului, însă data depunerii nu influențează suma datorată.
Marea vulnerabilitate din 2028: Expirarea CASS pe pensii dă fiori experților!
Ceea ce puțini știu este că măsura de taxare a pensiilor mari este prevăzută în Legea 141/2025 doar ca o regulă tranzitorie, aplicabilă între 1 august 2025 și 31 decembrie 2027.
Cercetătorii ASE trag un semnal de alarmă: din 1 ianuarie 2028, dacă legea nu este modificată de urgență în Parlament, prevederea expiră automat, iar peste 5,5 miliarde de lei pe an vor dispărea instantaneu din veniturile CNAS. Cum proiectul de buget nu mai include subvenții de echilibrare de la bugetul de stat, pierderea acestei surse va destabiliza grav sistemul sanitar exact după anul electoral 2027.
Sistemul va intra într-o criză profundă mai ales că se apropie momentul de vârf al îmbolnăvirilor odată cu pensionarea generației „decrețeilor” (sute de mii de persoane născute după 1967 care vor deveni consumatori neți de servicii medicale).Radu-Bogdan Comșa, expert în economia sănătății și coautor al studiului ASE, a declarat :„Această expirare a contribuției [CASS pe pensii la 31 decembrie 2027] cred că este un eveniment care ar trebui să dea fiori tuturor celor de la această masă. Dacă dispare contribuția de pensii în 2028, cu greu vom mai ține pasul cu plățile din sistem, cu obligațiile de plată. Este un obiectiv pe care toată lumea trebuie să și-l însușească. Cea mai mare provocare a următorilor 10 ani este ieșirea la pensie a sute de mii de decreței. În condițiile în care ei vor deveni consumatori neți de servicii în sistem, o să avem o problemă majoră cu toții.”
33,6 miliarde de lei dau românii din buzunar de pe sănătate
Ridicarea valului de pe plățile directe a presupus o metodologie inovatoare de calcul, detaliată de echipa ASE. Cercetătorii au plecat de la cifra de afaceri a tuturor furnizorilor de sănătate (coduri CAEN de profil), au scăzut decontările publice primite de aceștia de la CNAS și Ministerul Sănătății, au eliminat tranzacțiile dintre firme/furnizori și preplățile (abonamente și asigurări), adăugând apoi TVA-ul suportat de pacienți la medicamente.
Rezultatul arată că românii dau din buzunar (Out-of-Pocket) pentru sănătate 33,64 miliarde de lei, adică 26,28% din cheltuielile curente totale.
Aproape jumătate din acești bani (49,8%, adică 16,74 miliarde de lei) merg pe medicamente (cop plată și medicamente necompensate), iar 18% din plățile directe merg pe servicii stomatologice (sector neacoperit de stat).
„Contribuțiile de sănătate acoperă acum puțin peste jumătate din cheltuielile sistemului, iar pacienții plătesc încă peste un sfert direct din buzunar. Avem nevoie ca resursele suplimentare să se regăsească în servicii accesibile, în prevenție și în diagnostic precoce.”, a explicat conf. univ. dr. Sorin Anagnoste, coordonatorul echipei de cercetare din cadrul ASE.
Studiul lansat de ASE poate fi consultat pe siteul instituției: https://www.applied-research.ase.ro/studii/.
Există și servicii medicale gratuite pe care le primesc românii fără asigurare medicală, în 2026, acestea fiind incluse în pachetul minimal.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
