Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a făcut un apel ferm pentru redeschiderea canalelor de comunicare directă cu Federația Rusă. Într-un interviu acordat publicației Euronews chiar de la sediul instituțiilor europene, oficialul de la Sofia a avertizat că o strategie bazată exclusiv pe sprijin militar nu va conduce la încheierea conflictului din Ucraina, ci riscă să adâncească paralizia economică și să crească exponențial pericolul unei confruntări nucleare, relatează clubz.bg.
Cuprins:
Rumen Radev a subliniat că Europa trebuie să își reevalueze abordarea strategică și să caute un echilibru real între instrumentele militare, economice și cele diplomatice, insistând că un acord de pace definitiv va fi obținut doar la masa negocierilor.
„Trebuie să încetăm să mai vorbim despre Rusia, trebuie să începem să vorbim cu Rusia”, a declarat Rumen Radev.
Premierul bulgar a respins categoriile simpliste și etichetele de politician pro-rus care i-au fost atribuite în urma criticilor aduse unora dintre deciziile Uniunii Europene.
El a punctat că demersul său nu este destinat susținerii regimului de la Kremlin, ci este promovat din dorința de a găsi o soluție realistă pentru oprirea unui război de uzură care secătuiește resursele economice și sociale ale continentului.
„Nu sunt interesat să susțin Rusia. Sunt interesat de o abordare realistă și de găsirea, în sfârșit, a unei căi către pace cât mai curând posibil”, a spus Rumen Radev.
Referindu-se la viziunea politică exprimată recent și de președintele american Donald Trump privind necesitatea unui armistițiu imediat, Radev a reiterat că amânarea negocierilor nu va crea condiții mai bune pentru Ucraina pe viitor, ci din contră, ar putea agrava dramatic poziția Kievului.
În opinia sa, încercarea de a forța Rusia să negocieze exclusiv prin presiune militară și-a demonstrat limitele operative.
Fost absolvent al Colegiului Forțelor Aeriene din Statele Unite, Rumen Radev a oferit o analiză tehnică privind evoluția ostilităților pe frontul ucrainean.
Acesta a explicat că, în condițiile în care linia frontului a înghețat, iar atacurile terestre directe au devenit extrem de costisitoare în vieți omenești, Moscova și-a adaptat strategia, trecând la un „război din interior spre exterior” bazat pe paralizia strategică a inamicului.
Rusia utilizează masiv atacurile de lungă distanță cu rachete balistice și drone cu reacție de ultimă generație.
Aceste aparate de zbor fără pilot evoluează la altitudini de 5.000–6.000 de metri și ating viteze de aproape 500 km/h, fiind extrem de greu de interceptat fără o rețea uriașă de avioane de vânătoare și sisteme antiaeriene terestre, resurse de care Ucraina duce lipsă.
Șeful Guvernului de la Sofia a avertizat că valurile de atacuri îndreptate împotriva infrastructurii energetice, a centrelor logistice și a sistemului de transport din Ucraina pot avea consecințe catastrofale odată cu venirea iernii.
Deși Ucraina a compensat lipsa inițială de personal militar prin utilizarea inteligenței artificiale și a dronelor tactice pe linia frontului, blocarea rețelelor economice și energetice din spatele frontului va afecta direct capacitatea de aprovizionare a trupelor.
Comentând avertismentele recente ale diplomației de la Moscova privind posibilitatea unui conflict direct între Rusia și NATO, Rumen Radev a precizat că menționează aceste scenarii pentru a atrage atenția asupra riscului nuclear scăpat de sub control.
El a reafirmat totodată angajamentul ferm al Bulgariei ca partener-cheie pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, amintind de procesul de modernizare a armatei bulgare și de prezența grupului de luptă multinațional condus de Italia pe teritoriul țării sale.
Oficialul a vorbit și despre dificultățile tehnice întâmpinate în neutralizarea dronelor de joasă altitudine construite din materiale nemetalice, care necesită o densitate uriașă de sisteme de detectare și interceptare la frontierele aliate.
În finalul intervenției sale, premierul bulgar a atras atenția asupra efectelor economice severe pe care războiul le are asupra întregului bazin al Mării Negre.
Navigația comercială a fost grav afectată, iar refuzul companiilor internaționale de a mai asigura navele din zonă lovește direct în lanțurile de transport și în economiile tuturor statelor riverane, demonstrând că efectele destabilizatoare ale conflictului depășesc cu mult granițele Ucrainei.