RAPORT | Doar 10% din deșeuri se colectează separat în România, iar Garda de Mediu dă sancțiuni prea blânde

Potrivit documentului, România a ratat țintele în ceeea ce privește gestionarea deșeurilor pentru anul 2020, iar experții estimează că același lucru se va întâmpla și în cazul țintelor stabilite pentru 2025.

Principalele probleme constatate de inspectorii Curții de Conturi sunt următoarele:

• “este 90% din deșeurile municipale generate de populație și de agenți economici sunt colectate în amestec, sub 10% din această cantitate fiind colectată separat;
• în prezent, România nu are un sistem de trasabilitate a deșeurilor”, fapt care sporește “riscurile majore în ceea ce privește întărirea controlului la granițe și înlăturarea riscurilor asociate practicilor clandestine cu deșeuri;
• Garda de Mediu, “deși a constatat nenumărate situații de încălcare a reglementărilor aplicabile cu privire la depozitarea necontrolată a deșeurilor, nu a încadrat faptele constatate în conformitate cu gravitatea acestora și legislația incidentă”. Astfel, sancțiunile aplicate de Garda de Mediu “nu și-au atins potențialul”

Doar 8 sisteme integrate de colectare a deșeurilor funcționale, în toată țara

În sinteza raportului se arată că, în aproape 20% dintre unitățile administrativ-teritoriale din România, activitatea de colectare separată a deșeurilor nu se realizează deloc, în ciuda faptului că în contracte sunt incluse prevederi în acest sens.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Iată cum prezintă Curtea de Conturi situația:

• la nivel național, se constată o implementare scăzută a colectării separate, a deșeurilor reciclabile și biodegradabile, ceea ce a condus implicit la depozitarea preponderentă a deșeurilor. Acest aspect, coroborat cu depozitarea în depozite neconforme, generează un impact negativ asupra:
• aerului (emisii poluante, gaze cu efect de seră);
• apelor și solului (prin infiltrarea levigatului, modificări de peisaj, disconfort vizual/olfactiv ca urmare a abandonării necontrolate a deșeurilor);
• biodiversității (în multe cazuri, depozitele neconforme sunt situate în vecinătatea apelor de suprafață, situri Natura2000 etc.).

De asemenea, potrivit documentului, dintre cele 32 de Sisteme Integrate de Management al Deșeurilor (SMID) din țară, doar un sfert sunt funcționale. Pentru ca toate cele 32 de SMID-uri să funcționeze, ar fi nevoie de investiții care depășesc un miliard de euro, mai arată inspectorii Curții de Conturi.

Aproape 4.000 de amplasamente ilegale de deșeuri, descoperite în 2019

În ce privește Garda de Mediu, documentul arată că, în anul 2019, în perioada 1 martie – 30 iunie 2019, instituția a identificat 3.837 de amplasamente cu depozitări necontrolate de deșeuri, în suprafață de 1.384.980 metri pătrați, precum și alte încălcări ale legislației. În total, s-au aplicat amenzi în valoare de 3.477.801 lei și s-au emis 195 de avertismente.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Curtea apreciază însă că aceste măsuri – amenzile și avertismentele – “nu conduc la descurajarea practicii nelegale de depozitare necontrolată a deșeurilor”.

foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro