Raport PISA: România cheltuie 30.000 de dolari pentru educația unui elev până la 15 ani, cel mai puțin din UE! Iar guvernul Orban va da mai puțin pentru educație în 2020!

• De la 6 ani, de când un elev intră în clasa pregătitoare, până la 15 ani, când este în clasa a VIII-a sau a IX-a și susține testul PISA, România cheltuie aproximativ 30.000 de dolari de la bugetul de stat pentru acesta.
• Bulgarii cheltuie mai mult decât noi: 35.000 de dolari. Lituania, Croația sau Ungaria alocă în jur de 50.000 de dolari, iar țările nordice peste 100.000 de dolari, potrivit datelor testărilor PISA.
• „Raportat la suma de 30.000 de dolari, punctajul elevilor din România e mai mare cu 15-20 de puncte decât ne așteptam“, au explicat pentru Libertatea cercetătorii în educație Bogdan Florian și Sebastian Țoc, care predau la SNSPA cursul de „Politici Educaționale“.
• Cu cât finanțarea pentru educație va fi mai redusă, discrepanța va crește pentru că vor fi mai avantajate școlile bune, căci vor atrage mai mulți elevi, în detrimentul celor dezavantajate, au mai avertizat specialiștii.

-Cum stau elevii din România la rezultatele PISA versus investițiile statului în educație, dacă ne raportăm la situația din celelalte țări?
-Bogdan Florian: România nu investește nimic. Dacă ne uităm doar la foile de buget ale Ministerului Educației din ultimii 10 ani, vedem că la titlul bugetar investiții sumele înscrise sunt extrem de mici, adesea chiar 0.

De asemenea, este important să precizăm că aproximativ 80% din cheltuielile Ministerului Educației sunt trecute la capitolul ”cheltuieli salariale” pentru cadrele didactice.

De exemplu, elevii din Uruguay pentru care statul cheltuie aproximativ 40.000 de dolari au obținut un punctaj mediu apropiat de cel al celor din România.

Bogdan Florian, cercetător

Slaba finanțare avantajează școlile bune în detrimentul celor dezavantajate

Comisia Europeană (CE) arată că țara noastră a cheltuit doar 2,8% din PIB pentru finanțarea educației în 2017, comparativ cu media europeană care a fost de 4,6%. 

Mai mult, subfinanțarea educației determină acutizarea fenomenului de supraaglomerare a școlilor din mediul urban, semnalează raportul CE. 

Asta se poate pentru că zonele urbane mici sau cele rurale școlile nu beneficiază de același număr de elevi potențiali. Astfel, ele devin principalele pierzătoare atât din perspectiva alocărilor bugetare, cât și în privința capacității de a atrage cadre didactice înalt calificate.

-Sebastian Țoc: În plus, raportul evidențiază că, din cauza finanțării complementare a școlilor de către primării, diferența dintre școlile aflate în municipalități bogate și cele aflate sub jurisdicția unor primării mai sărace tinde să se adâncească. 

Acest lucru este ușor vizibil dacă ne uităm la calitatea infrastructurii, a dotărilor materiale, a facilităților, a spațiilor auxiliare, cât și a serviciilor educaționale pe care școlile le oferă. 

Există primării în România care oferă deja fie generalizat, fie limitat, la un număr de unități școlare programe de tip ”Școală după școală” și ”Masă caldă în școli”, dar acestea nu sunt primăriile din mediul rural.

Sebastian Țoc, cercetător

„Privilegiul“ de a alege

-În ce măsură un copil care provine dintr-un mediu dezavantajat are parte de o educație de calitate la școală comparativ cu unul dintr-o familie bună?
-Bogdan Florian: Diferența dintre familiile aflate în situații socio-economice precare și cele cu un nivel al bunăstării mai ridicat este posibilitatea acestora din urmă de a alege. Spre exemplu, în orașele mari, familiile pot să aleagă școala la care își trimit copiii. Procedura este larg cunoscută și oarecum simplă: dacă unul dintre părinți poate obține cel puțin modificarea reședinței, adică viza de flotant, la o adresă aflată în circumscripția școlară a unității școlare pe care și-o dorește pentru copilul său înmatricularea acestuia este obligatorie la acea școală.

Astfel, persoanele cu un statut socio-economic mai ridicat, care include și o rețea de prieteni și cunoștințe mai dezvoltată, pot, cu relativ puține eforturi, să obțină o astfel de viză de reședință.

Bogdan Florian, cercetător

-Iar ceilalți nu pot face asta.
-Bogdan Florian: Da. Familiile cu o situație economică precară nu dețin o rețea socială la fel de extinsă, nu dețin informația necesară și nu pot apela la astfel de proceduri. Costurile pe care naveta le-ar implica pentru familie reprezintă, de asemenea, un factor care afectează familiile cu un statut socio-economic mai scăzut.

Astfel, școlile se împart în două categorii: școli bune și școli proaste, așa cum li se spune în limbajul cotidian

Bogdan Florian, cercetător

• Școlile bune au efective de elevi constante, asigură stabilitate cadrelor didactice care nu sunt nevoite să-și caute completări de normă în alte școli ca urmare a unui deficit de elevi, iar cei care vin la ele prezintă relativ puține probleme legate de performanțele la învățătură.
• Școlile bune au asociații de părinți mai implicate în viața școlii și resurse suplimentare, nu neapărat financiare, pentru organizarea unor activități extracurriculare sau suplimentare: participare la concursuri, ateliere de creație etc.

-Sebastian Țoc: Există trei tipuri de resurse pe care OECD le are în vedere pentru colectarea de date:

1. Cel al calității infrastructurii fizice: clădiri, utilități sau spații pentru instrucție
2. Cel al profesorilor calificați din școală 
3. Cel al resurselor educaționale școlare: laboratoare, computere, softuri pentru computer, internet, materiale de instrucție, biblioteca

Dintre cele trei, doar ultimul are un efect asupra scorurilor PISA, însă mult mai mic decât factorii socio-familiali.

Sebastian Țoc, cercetător

Acest lucru nu înseamnă că infrastructura sau existența profesorilor calificați nu sunt elemente importante pentru o educație de calitate, însă ele nu sunt suficiente pentru a crește rezultatele la PISA.

Alte elemente științific probate despre starea reală a educației din România, în Libertatea de mâine.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro