Răspunsul extrem de cinic al lui Vladimir Putin când a fost întrebat dacă se consideră vinovat de moartea rușilor și a ucrainenilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderul rus Vladimir Putin i-a spus unui jurnalist american că nu se consideră vinovat de rușii și ucrainenii uciși sau mutilați în războiul pe care l-a declanșat în urmă cu mai bine de 11 ani, relatează publicațiile Meduza și Ukrainska Pravda.
Întrebat de jurnalistul Keir Brennan-Simmons, de la NBC News, dacă se va considera „responsabil de moartea rușilor și a ucrainenilor în cazul respingerii planului de pace al (președintelui american Donald - n.r.) Trump”, Putin a răspuns fără să clipească: „Nu”.
Liderul rus a continuat apoi să-și justifice răspunsul cu acuzații nefondate la adresa Ucrainei și impregnate cu arogarea unui pretins drept de a se amesteca în afacerile sale interne. „Nu (....), deoarece nu noi am început acest război. A început după o lovitură de stat armată neconstituțională în Ucraina”, a spus el.
Vladimir Putin și acoliții săi încearcă încă din primele zile ale războiului să îndepărteze responsabilitatea de la ei către partea agresată și cei care o sprijină pentru a se apăra în fața invaziei ruse.
Euromaidanul, așa-zisa lovitură de stat clamată de liderul de la Kremlin, a început la 21 noiembrie 2013 după ce fostul președinte prorus al Ucrainei Viktor Ianukovici a suspendat procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. Zeci de mii de ucraineni au ieșit în stradă pentru a-și manifesta nemulțumirea față de această decizie luată de Ianukovici în urma unor presiuni din partea lui Putin.
Regimul Ianukovici a răspuns violent împotriva mulțimii care vedea în UE o șansă la prosperitate și în NATO o șansă la securitate, după care a fugit în Rusia când situația a scăpat de sub control. La rândul lui, Putin a trimis soldați fără însemne militare și a anexat Crimeea în martie 2014, iar în luna următoare a declanșat un război civil în regiunile ucrainene Donețk și Luhansk. În cele din urmă, opt ani mai târziu, liderul rus a lansat un război la scară largă împotriva Ucrainei pentru a ocupa întreaga țară sub propaganda „eliberării” și pentru a destabiliza arhitectura de securitate europeană în propriile interese.
În ceea ce privește procesul de pace, Putin a cerut să se bazeze pe ceea ce a discutat el cu Trump la summitul de la Alaska, fără a menționa ce anume. Însă, odată cu apariția planului de pace în 28 de puncte asumat de anturajul lui Trump, Kremlinul a salutat propunerile, iar Putin a dat de înțeles că sunt formulate în baza discuțiilor din Alaska.
Între timp, acest plan, considerat favorabil Rusiei, a fost redus la 20 de puncte în urma negocierilor dintre SUA și Ucraina. Putin a declarat deja că va respinge acest plan și că va continua războiul până la „atingerea obiectivelor”, care diferă de regulă în funcție de contextul militar și diplomatic.
