LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 343 | Trupele ruse susțin că au încercuit orașul Bahmut. „Cele mai grele bătălii de-abia urmează”

Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a respins ideea trimiterii de avioane de vânătoare în Ucraina, calificând-o drept o chestiune „extrem de controversată”, scrie cotidianul El Pais, citat de The Kyiv Independent.

Pe 25 ianuarie, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat că, după ce Occidentul a dat undă verde furnizării de tancuri moderne Ucrainei, printre noile sarcini ale Kievului se numără obținerea de avioane de luptă de tip occidental.

Criticii susțin că reticența aliaților de a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16 și rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune va împiedica Kievul să lanseze o contraofensivă majoră și să elibereze restul teritoriului ucrainean. Lipsa Ucrainei de avioane și rachete avansate va prelungi probabil războiul de agresiune al Rusiei și se va solda cu mii de morți.

Nu au existat discuții la nivel înalt între Ucraina și SUA cu privire la furnizarea de avioane de luptă F-16, dar livrarea unor astfel de aeronave Kievului nu poate fi exclusă în viitor, a relatat Politico la 31 ianuarie, citând oficiali americani.

Recomandări

„Nicolae Iorga și seducția fascismului italian”, o carte care tratează zonele întunecate din viața savantului: „A fost pe cât de filantrop, pe atât de oportunist”

Viitorul pachet de ajutor militar al Italiei pentru Ucraina va include „probabil” „arme de apărare împotriva atacurilor cu rachete rusești”, a declarat miercuri ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, la CNN.

Crosetto a subliniat că Italia s-a angajat să satisfacă solicitările Ucrainei de arme pentru a-și consolida apărarea, dar a refuzat să ofere detalii. Ministrul apărării a mai spus că orice decizie privind apărarea aeriană va fi luată împreună cu Parisul.

Guvernul italian lucrează la cel de-al șaselea pachet de sprijin militar pentru această țară devastată de război, a declarat pentru CNN biroul de presă al ministerului italian al Apărării.

Italia a aprobat până în prezent cinci pachete de sprijin militar pentru apărarea Ucrainei.

Ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, a anunțat marți că Franța va trimite încă 12 obuziere Caesar în Ucraina, pe lângă cele 18 obuziere pe care Parisul le-a livrat deja Kievului.

În cadrul unei conferințe de presă la Paris, alături de omologul său ucrainean Oleksii Reznikov, Lecornu a precizat că Danemarca s-a angajat, de asemenea, să ofere Ucrainei 19 obuziere de fabricație franceză.

Recomandări

Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat cum se vor acorda bursele de merit: „Vom defini meritul altfel”

Ministrul francez a declarat că o altă prioritate este instruirea trupelor ucrainene și că 2.000 dintre acestea vor fi antrenate în Franța până în vară.

Forțele ruse desfășoară „în mod „activ” operațiuni de recunoaștere pe câmpul de luptă pentru a pregăti noi ofensive în mai multe zone, a anunțat miercuri Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Armata nu a precizat zonele, transmite The Kyiv Independent.

În pofida pierderilor grele, rușii își continuă atacurile în apropiere de Lîman, Bahmut, Avdiivka și Novopavlivka, în estul regiunii ucrainene Donețk, potrivit raportului.

Șeful Consiliului rezerviștilor din cadrul Forțelor Terestre ucrainene, Ivan Timochko, a declarat anterior că Rusia își întărește forțele în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, ca parte a unei ofensive anticipate, menită să puncteze pe fondul presiunii interne din Rusia pentru o victorie în Ucraina, după o serie de eșecuri grave pe câmpul de luptă.

Institutul pentru Studiul Războiului a declarat pe 30 ianuarie că bloggerii militari ruși au distribuit o declarație pe un canal rusesc Telegram, potrivit căreia „ritmul și natura actuală a operațiunilor rusești indică faptul că forțele principale ale ofensivei anticipate și ale progresului promis nu au intrat încă în luptă”.

Recomandări

Spaniol implicat într-o fraudă de peste 200 de milioane de euro, arestat în România. Cum funcționa escrocheria

Rusia își concentrează „principalele eforturi” în estul Donbasului, unde încă duce „cele mai aprige bătălii”, a declarat Evhen Yerin, un purtător de cuvânt al Comandamentului Operațional de Sud al forțelor ucrainene, la 30 ianuarie.

Surse occidentale, ucrainene și rusești continuă să indice că Rusia se pregătește pentru o ofensivă iminentă, a transmis ISW pe 31 ianuarie.

ISW l-a citat pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat la 30 ianuarie că nu există indicii că Rusia se pregătește să negocieze pacea și că toți indicatorii indică contrariul.

Stoltenberg a mai spus că Rusia „ar putea mobiliza peste 200.000 de oameni și continuă să achiziționeze arme și muniții prin creșterea producției interne și prin parteneriate cu state autoritare precum Iran și Coreea de Nord”.

Între timp, Rusia a desfășurat mai multe trupe și echipamente militare în regiunea sa Kursk, care se învecinează cu Ucraina, a declarat guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoit, la 30 ianuarie.

Lituania a alocat 4 milioane de euro pentru a contribui la instruirea unui număr total de 1.600 de soldați ucraineni în cursul anului 2023, a declarat pe 1 februarie ministrul Apărării din această țară, Arvydas Anusauskas, transmite The Kyiv Independent.

Aproximativ 121 de militari ucraineni sunt în prezent în curs de pregătire în Lituania, a precizat oficialul.

De asemenea, presa germană a relatat că Uniunea Europeană intenționează să antreneze în total 30.000 de soldați ucraineni.

Cel mai recent pachet de ajutor militar al Lituaniei pentru Ucraina include zeci de tunuri antiaeriene L-70, două elicoptere Mi-8 și muniție, a declarat Anusauskas la 19 ianuarie. Potrivit lui Anusauskas, valoarea totală a pachetului este de 125 de milioane de euro.

Ministrul britanic al apărării a răspuns la apelul fostului premier Boris Johnson ca Marea Britanie să trimită avioane de luptă în Ucraina, relatează Sky News.

„Am fost implicat în această problemă de destul de mult timp. Și am învățat două lucruri: niciodată nu excludeţi nimic și nu excludeți niciodată nimic”, a declarat Ben Wallace reporterilor pe această temă.

El a precizat că, deși nu a fost luată nicio „decizie fermă”, nu crede că este „abordarea corectă” pentru moment să trimită avioane.

„Ceea ce va mișca în acest conflict în acest an va fi capacitatea ucrainenilor de a desfășura blindate occidentale împotriva Rusiei”, a spus el.

Fostul prim-ministru Johnson s-a pronunțat astăzi în favoarea furnizării de mai multe arme pentru Ucraina, dar guvernul britanic s-a distanțat până acum de comentariile sale.

Societatea ucraineană riscă să devină victima unor promisiuni populiste privind o victorie rapidă și definitivă asupra Rusiei, însă războiul pare a fi „o ploaie îndelungată”, o nouă normalitate, una foarte dură, scrie din tranșee Pavlo Kazarin, un cunoscut jurnalist, originar din Crimeea, înrolat în armată în primăvara anului trecut.

„Deseori sunt întrebat despre război ca despre un proces, iar eu pot să vă povestesc despre oamenii de lângă mine. Orice vis neîntemeiat în victorie le poate pune viața în pericol”, scrie jurnalistul pe Facebook, menționând că este mult mai prudent în a face prognoze decât cei aflați departe de front. Pavlo Kazarin a lucrat la diverse publicații prestigioase de la Kiev ca „Ukrainska pravda”, Radio NV sau postul de televiziune ICTV. După ce a fost înrolat în armată, a luptat în mai multe regiuni, a eliberat diverse localități și a salvat vieți omenești. După o pauză îndelungată, Kazarin a decis să scrie câteva rânduri despre războiul din Ucraina.

Jurnalistul observă că în interiorul societății ucrainene, toți cred în victoria Ucrainei asupra Rusiei, comparând deseori situația actuală cu Al Doilea Război Mondial. Ucrainenii cred că vor elibera toate teritoriile, Rusia va fi învinsă, Moscova va plăti despăgubiri, iar criminalii de război vor fi trași la răspundere. Totuși, scenariul optimist poate să nu se întâmple, scrie jurnalistul, iar societatea trebuie informată mult mai pragmatic.

„Întotdeauna există un mare risc să devenim ostaticii propriilor noastre așteptări. Chiar și ieșirea la frontierele noastre din 1991 nu înseamnă sfârșitul războiului. Rusia va alege calea apărării, va renunța la orice negocieri, își va vindeca rănile războiului. În același timp, copiii ruși vor fi învățați la școală că orașele lor Herson, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Simferopol au fost ocupate de fasciști”, scrie Kazarin din zona ostilităților, menționând că războiul poate să reizbucnească mai târziu, într-o altă formă.

Mai multe detalii: Un jurnalist ucrainean care luptă în tranșee desființează propaganda de la Kiev, care prevede o victorie rapidă în fața Moscovei: „Vânzători de povești ieftine”

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut miercuri armatei ruse să nu mai bombardeze regiuni ruseşti, de pe teritoriul Ucrainei, în urma cărora mulţi oameni au rămas fără case şi fără curent, informează News.ro, care preia Reuters.

Putin a cerut acest lucru într-o reuniune guvernamentală pe tema distrugerii unor locuinţe şi infrastructuri în sud-vestul Rusiei, la frontiera cu Ucraina.

”Bineînţeles că sarcina prioritară este eliminarea posibilităţii însăşi de a bombarda. Dar asta e treaba departamentului militar”, a spus Putin, citat pe site-ul Kremlinului.

Ucraina nu revendică atacuri pe teritoriul Rusiei, dar dă vina pe ”karma”, din cauza invaziei ruse, după ce armata rusă a ras de pe suprafaţa pământului mai multe localităţi şi a ţintit sistematic infrastructura energetică ucraineană, lăsând adesea civilii fără lumină, apă şi căldură, în toiul iernii.

Putin a precizat că au fost distruse sau avariate locuinţe în regiunile ruse Belgorod, Briansk şi Kursk, dar şi în Crimeea, pe care a anexat-o ilegal în 2014.

Civili sunt afectaţi de probleme ”foarte acute” şi sunt necesare reparaţii şi compensaţii, a subliniat liderul de la Kremlin.

”Mulţi oameni s-au trezit într-o situaţie dificilă, şi-au pierdut casele, au fost nevoiţi să se mute la rude în reşedinţe temporare, să sufere întreruperi ale alimentării cu apă, căldură şi electricitate”, a denunţăat el.

Prin aceste declaraţii, Putin semnalează frustrarea Moscovei faţă de frecvenţa unor atacuri în sudul Rusiei, care au vizat diverse instalaţii, inclusiv substaţii electrice şi depozite de armament şi carburant.

Rusia a avertizat miercuri Israelul împotriva oricăror eventuale livrări de arme către Ucraina, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că va „examina această problemă”, relatează agenţia AFP, preluată de Agerpres.

„Când este vorba de livrări de arme (către Ucraina), nu clasificăm ţările în funcţie de geografie. Toate ţările care livrează arme trebuie să înţeleagă că vom considera (aceste arme) drept ţinte legitime pentru forţele noastre armate”, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, cu privire la posibilitatea unor livrări israeliene.

Într-un interviu pentru CNN, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că ţara sa are în vedere acordarea unui ajutor militar pentru Ucraina, declarându-se totodată dispus să medieze în conflictul dintre Kiev şi Moscova.

Până în prezent, Netanyahu se abţinuse să se poziţioneze ferm de partea Ucrainei, încercând să menajeze Rusia, care controlează spaţiul aerian al Siriei şi, de obicei, trece cu vederea operaţiunile statului israelian împotriva Iranului pe teritoriul sirian.

El a confirmat că Statele Unite au transferat Ucrainei muniţie de artilerie care fusese stocată anterior în Israel şi a sugerat că statul israelian acţionează pentru a împiedica producţia de arme pentru Rusia în Iran.

Oficiali ucraineni şi occidentali acuză Iranul că furnizează drone Rusiei pentru invazia ei împotriva Ucrainei, acuzaţii pe care Teheranul le respinge, conform AFP.

O ofensivă a Rusiei din Belarus pare să fie puțin probabilă, deoarece gărzile ucrainene de frontieră nu văd trupe care să se adune în această țară, a declarat miercuri un oficial ucrainean, potrivit Sky News.

Andrii Demcenko, din cadrul Serviciului Gărzii de Frontieră, a declarat că, deși unitățile ruse au fost pe terenurile de antrenament din Belarus, „nu a fost creat un grup ofensiv care ar fi necesar pentru a invada (Ucraina) de pe teritoriul Belarusului”.

El a adăugat: „Unitățile ruse din Belarus se află pe terenuri de antrenament, unde efectuează exerciții sau sunt în curs de pregătire”.

Agențiile ucrainene de informații monitorizează îndeaproape situația din cauza temerilor că Rusia ar putea organiza un nou atac de pe teritoriul belarus.

Julianne Smith, ambasadoarea SUA la NATO, a declarat miercuri pentru Sky News că o nouă ofensivă a rușilor, care să vină dinspre nordul Ucrainei, este puțin probabilă în următoarele luni.

Oficialii ucraineni cred că Rusia își concentrează forțele militare în regiuniea estică Luhansk, înaintea declanșării unei noi ofensive, relatează Sky News.

Trupele ruse au început să-i expulzeze pe rezidenții care locuiesc în apropierea părților de pe linia frontului aflate sub controlul Moscovei din casele lor, astfel încât aceștia să nu poată furniza artileriei ucrainene informații despre desfășurarea forțelor ruse, a declarat un oficial local ucrainean.

„Există un transfer activ de trupe ruse în regiune și cu siguranță se pregătesc pentru ceva pe frontul de est în februarie”, a declarat guvernatorul din Luhansk, Serhii Haidai.

Rusia deține deja o mare parte din provincia Luhansk, care, împreună cu Donețkul, formează regiunea Donbas.

Analiștii militari consideră că principalul obiectiv al Kremlinului în prezent este de a obține controlul deplin asupra Donbasului.

Experții cred, de asemenea, că va exista o nouă ofensivă din partea forțelor Moscovei în următoarele săptămâni.

Institutul pentru Studiul Războiului a estimat într-o evaluare că „o ofensivă iminentă a Rusiei în următoarele luni este cea mai probabilă” manieră în care va evolua războiul.

Un bust al dictatorului Iosif Stalin a fost inaugurat miercuri, 1 februarie, în oraşul Volgograd (fostul Stalingrad), cu o zi înaintea aniversării a 80 de ani de la victoria sovietică împotriva forţelor naziste la Stalingrad, relatează agențiile de știri AFP și EFE, preluate de Agerpres. La ceremoniile dedicate acestui eveniment este așteptat şi preşedintele rus Vladimir Putin.

Potrivit imaginilor difuzate de agenţia oficială de presă RIA Novosti, aleşi locali şi reprezentanţi ai oraşului Volgograd au inaugurat bustul lui Stalin, ce a fost amplasat alături de statuile a doi comandanţi celebri pentru rolul lor în bătălia de la Stalingrad, Gheorghi Jukov şi Aleksandr Vassilievski.

Această inaugurare intervine în timp ce Kremlinul îşi prezintă războiul declanşat împotriva Ucrainei drept o operaţiune de „denazificare”, în linia moştenirii celui de-al Doilea Război Mondial.

Mai multe detalii: O statuie a lui Iosif Stalin, inaugurată la Volgograd cu o zi înainte de sosirea lui Putin la festivitățile dedicate bătăliei de la Stalingrad

Ministrul ucrainean al energiei afirmă că țara sa dispune de suficiente rezerve de gaz pentru a trece de această iarnă, în ciuda campaniei rusești de atacuri cu drone și rachete asupra infrastructurii critice, care durează de luni de zile, relatează Al Jazeera.

„Acestea sunt volume suficiente pentru a trece prin și a finaliza acest sezon de încălzire foarte dificil pentru țara noastră”, a declarat German Galușcenko, într-un comunicat.

Aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaz se aflau miercuri în depozitele țării, iar Ucraina dispune, de asemenea, de 1,2 milioane de tone de cărbune pentru centralele sale electrice, a precizat Galușcenko.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat în cadrul unei ședințe de guvern că bombardarea regiunilor rusești aflate la granița cu Ucraina nu trebuie să fie permisă, relatează presa rusă de stat, potrivit Al Jazeera.

„Sarcina prioritară este de a elimina orice posibilitate de bombardamente, dar aceasta este treaba departamentului militar”, a declarat Putin, citat de agenția de știri TASS.

În cadrul ședinței de guvern urma să fie abordat subiectul refacerii infrastructurii rezidențiale din Peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o la începutul anului 2014, și din regiunile de graniță Belgorod, Briansk și Kursk.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că este dispus să fie mediator între Ucraina și Rusia, relatează CNN.

Într-un interviu acordat postului american de televiziune, Netanyahu a spus că i s-a cerut să medieze la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie anul trecut, dar a refuzat oferta deoarece nu era prim-ministru la acea vreme.

Când a fost întrebat dacă ar fi de acord cu aceasta acum, Netanyahu a răspuns: „Dacă mi se va cere de către toate părțile relevante, cu siguranță voi lua în considerare acest lucru”.

„Sunt aici de destul timp pentru a ști că trebuie să existe momentul potrivit și circumstanțele potrivite. Dacă acestea apar, cu siguranță voi lua în considerare acest lucru”, a declarat el pentru CNN.

Mai multe detalii: Benjamin Netanyahu transmite primul semnal clar că Israelul intenționează să sprijine militar Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat miercuri comunitatea internațională să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, afirmând că „statul terorist trebuie să simtă prețul terorii”, informează CNN.

„Am subliniat necesitatea de a crește sancțiunile împotriva Rusiei, iar echipa noastră a subliniat că statul terorist trebuie să simtă prețul terorii. Capacitatea Rusiei de a continua agresiunea trebuie limitată”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă ținută după întâlnirea cu președintele austriac Alexander Van der Bellen, la Kiev.

Zelenski le-a cerut companiilor austriece să-și „intensifice” cooperarea cu Ucraina și să ajute la reconstruirea și modernizarea sistemelor energetice ale țării, transmițându-le acestor întreprinderi să părăsească Rusia și să se instaleze în Ucraina.

„Cunoaștem situația în ceea ce privește companiile austriece, care, în ciuda terorii brutale rusești, nu părăsesc Rusia și continuă să susțină statul terorist, prin intermediul taxelor pe care le plătesc”, a declarat Zelenski. „Și, prin urmare, am dori ca aceste companii să vină în schimb în Ucraina”, a adăugat liderul de la Kiev.

De asemenea, el a îndemnat companiile austriece care nu fac parte din marile grupuri internaționale să nu „trădeze societatea austriacă”, spunând că este o problemă importantă care va fi rezolvată pe baza „valorilor comune ale libertății, democrației și drepturilor omului”.

Comentariile lui Zelenski au fost făcute în contextul în care Van der Bellen a vizitat miercuri Kievul pentru a discuta despre ajutorul financiar și umanitar destinat Ucrainei.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Ankara privește cu ochi buni cererea Finlandei de aderare la NATO, dar nu susține candidatura Suediei, relatează Al Jazeera.

„Suedia nu ar trebui să se deranjeze să încerce în acest moment. Nu vom spune «da» la cererea lor de aderare la NATO atâta timp cât vor permite arderea Coranului”, a declarat Erdogan într-un discurs adresat deputaților partidului său, AK, din parlamentul de la Ankara.

Săptămâna trecută, Turcia a suspendat discuțiile cu Suedia și Finlanda privind aderarea celor două state scandinave la NATO din cauza protestelor recente de la Stockholm, în care un exemplar al Coranului a fost ars.

Recolta de cereale a Ucrainei ar putea scădea din nou în 2023, la 49,5 milioane de tone, de la un nivel de aproximativ 51 milioane de tone aşteptat în 2022, a anunţat miercuri agenţia ucraineană de presă Interfax, citând declaraţia adjunctului ministrului Economiei, Denis Kudin, potrivit Reuters.

În 2021, Ucraina a recoltat un nivel record de cereale, 86 de milioane de tone, dar de atunci sectorul a fost afectat de randamentele mai scăzute şi de pierderile de teritorii, în urma invaziei Rusiei.

Chiar dacă recolta va fi mai redusă, nu va fi nevoie să fie restricţionate exporturile de cereale, deoarece Ucraina are suficiente alimente pentru a acoperi toate nevoile, a declarat Kudin.

„Prin licenţe, primim informaţii privind volumele de export şi, dacă vedem o modificare a echilibrului, dacă vedem că riscă să nu fie asigurat consumul nostru intern, atunci ne rezervăm dreptul de a restricţiona exporturile”, a adăugat acesta.

Producătorul american de arme General Atomics a oferit guvernului de la Kiev două drone de tip Reaper MQ-9, care costă în mod normal zeci de milioane de dolari, la preţul simbolic de un dolar pentru a ajuta Ucraina să se apere, în contextul în care țara condusă de Volodimir Zelenski se pregăteşte pentru o potenţială ofensivă rusă, scrie The Wall Street Journal (WSJ), potrivit Agerpres.

Vânzarea de aparate de zbor fără pilot Reaper, cu rază lungă de acţiune şi de mare viteză, care include o staţie de control la sol ce ar permite armatei ucrainene să opereze dronele practic de oriunde de pe teritoriul ţării, necesită aprobarea administraţiei preşedintelui democrat Joe Biden, potrivit WSJ, care a avut acces la propunerea companiei General Atomics.

Mai multe detalii: Două drone americane Reaper MQ-9, care costă zeci de milioane de dolari, oferite Ucrainei la prețul simbolic de 1 dolar

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat că omologul său american, Joe Biden, va vizita probabil Europa Centrală în luna februarie, în contextul în care războiul din Ucraina se apropie de împlinirea unui an, informează Al Jazeera.

„Cel mai probabil, președintele (Biden) va veni în partea noastră de Europă în februarie”, a declarat Duda, în cadrul unei conferințe de presă spe care a susținut-o la Riga, în Estonia.

„Partea noastră de Europă înseamnă Europa Centrală (…) este o zonă care se întinde din România până în Estonia. Este foarte dificil pentru noi să răspundem în detaliu unde va veni președintele (Biden), nu avem astfel de informații”, a adăugat el.

Bonusuri financiare sunt anunțate în Rusia pentru pentru distrugerea sau capturarea tancurilor de luptă Leopard 2 pe care Germania le trimite în Ucraina. De asemenea, și pentru tancurile americane Abrams se oferă recompense.

Potrivit portalului de știri rus RBK, guvernatorul regiunii rusești Transbaikalia oferă un bonus de trei milioane de ruble (echivalentul a aproximativ 40.000 de euro) pentru un tanc de luptă principal Leopard 2 capturat. Distrugerea tancului va fi recompensată cu un milion de ruble.

Există, de asemenea, o recompensă pentru tancul de luptă principal american Abrams M1, dacă e capturat sau îl doborât. 1,5 milioane sau 500.000 de ruble sunt sumele.

Mai multe detalii: Soldatul rus care capturează un tanc german Leopard 2 primește trei milioane de ruble. Pentru un Abrams american, jumătate din sumă

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că a descoperit o deturnare de fonduri în valoare de peste 1 miliard de dolari la două companii petroliere care, până în noiembrie, au fost deținute parțial de miliardarul Ihor Kolomoiskiy, scrie Al Jazeera.

SBU a precizat, într-o postare pe Telegram, că membrii fostei echipe de conducere a uneia dintre firme, Ukrtatnafta, au calitatea de suspecți în acest caz.

Şeful serviciului rus de informaţii externe (SVR), Serghei Narâşkin, a declarat că NATO nu va reuşi să-i provoace Moscovei o „înfrângere strategică”, în pofida faptului că a trimis arme şi echipamente militare în Ucraina în valoare de miliarde de dolari, informează Reuters.

Narâşkin, care este un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a acuzat NATO că ridică miza în conflict furnizându-i Kievului arme mai avansate.

„NATO ridică miza pentru că încă visează la o înfrângere strategică a Rusiei”, a declarat Narâşkin, într-un interviu televizat acordat agenţiei de ştiri RIA, controlată de statul rus, publicat miercuri. „Dar asta nu se va întâmpla”, a adăugat el, potrivit Agerpres.

Narâşkin a făcut aceste afirmaţii în contexul în care SUA pregătesc ultimul pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari. Printre armele oferite ar urma să se afle, pentru prima dată, şi rachete cu o rază de acţiune de până la 150 de kilometri.

Washingtonul a ezitat până acum să furnizeze Kievului arme cu rază lungă de acţiune, aparent temându-se că acestea ar putea fi folosite în atacuri asupra Rusiei, ceea ce ar putea aduce Moscova şi NATO mai aproape de un conflict direct.

Narâşkin a criticat şi ultimele promisiuni ale Washingtonului de ajutor militar, afirmând că Moscova „a luat notă de creşterea atât a volumului, cât şi a gamei echipamentului militar furnizat”.

El a spus că SUA şi aliaţii lor sunt „hotărâţi să se războiască cu Rusia până la ultimul ucrainean”.

Interdicţia decretată de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, privind exportul de petrol în ţările care aplică plafonarea de preţ stabilită pentru petrolul rusesc de statele din G7, Uniunea Europeană şi Australia, ca sancţiune pentru campania militară rusă din Ucraina, a intrat în vigoare miercuri, scrie agenţia EFE, citată de Agerpres.

Dispoziţia prezidenţială îi obligă pe exportatorii ruşi de petrol să respingă contractele cu persoane juridice sau fizice străine care conţin un mecanism fix, direct sau indirect, un preţ maxim în oricare dintre etapele de furnizare până la consumatorul final.

Interdicţia, care îi permite lui Putin să excludă din această măsură anumite produse, va fi în vigoare până la 1 iulie. Un embargo similar, care va intra în vigoare la o dată ce nu a fost încă stabilită de guvern, a fost impus pentru exporturile de derivate din petrol.

Însă, unii analişti consideră că aceste interdicţii nu vor avea niciun efect, deoarece petrolul rusesc se negociază la preţuri sub plafon.

Grupul celor şapte state cele mai dezvoltate (G7), UE şi Australia au stabilit în decembrie 2022 să impună un plafon de preţ de 60 de dolari pe barilul de petrol rusesc pentru a reduce încasările Moscovei şi „capacitatea sa de a susţine războiul din Ucraina”, după cum a declarat, la momentul respectiv, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că administrația sa se pregătește să introducă reforme înaintea discuțiilor dintre Kiev și Uniunea Europeană, programate pentru vineri, relatează CNN.

„Pregătim noi reforme în Ucraina. Reforme care vor schimba realitatea socială, juridică și politică în multe feluri, făcând-o mai umană, mai transparentă și mai eficientă”, a declarat Zelenski într-o alocuțiune video, adăugând că noi detalii vor fi anunțate ulterior.

Kievul finalizează pregătirile pentru discuțiile „la vârf”, a adăugat el.

Prim-ministrul ucrainean Denis Șmîhal a anunțat summitul anterior în cursul zilei de marți, dar nu a oferit detalii cu privire la cine va participa.

Organizarea reuniunii de la Kiev este un „semnal puternic atât pentru parteneri, cât și pentru inamici”, a declarat Șmîhal în timpul unei ședințe de guvern.

Într-un interviu publicat luni, Șmîhal a declarat pentru Politico că Ucraina, care a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie anul trecut, are un „plan ambițios” pentru a se putea alătura blocului comunitar în următorii doi ani.

Fostul premier britanic Boris Johnson a sporit presiunea asupra liderilor occidentali pentru a furniza avioane de vânătoare Ucrainei, informează agenția germană de presă DPA.

Actualul guvern de la Londra a anunțat că nu este practică furnizarea de avioane sofisticate utilizate de Forţele Aeriene Regale (RAF), precum Typhoon sau F-35, în timp ce preşedintele SUA Joe Biden a exclus trimiterea de avioane de vânătoare F-16 în Ucraina.

Însă Boris Johnson, care s-a aflat la Washington pentru a discuta cu politicieni americani despre sporirea sprijinului occidental pentru Ucraina, a spus că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să primească tot echipamentul de care are nevoie, scrie Agerpres.

Întrebat despre situaţia avioanelor F-16, fostul premier britanic a declarat pentru Fox News: „Tot ce voi spune este că, de câte ori noi am afirmat că ar fi o greşeală să dăm cutare sau cutare armă, în final s-a constatat că acela a fost lucrul corect pentru Ucraina. Îmi amintesc că mi s-a spus că este o idee greşită să le dăm (ucrainenilor) rachete antitanc cu lansare de pe umăr. De fapt, ele au fost indispensabile şi Statele Unite – în mandatul (fostului preşedinte) Donald Trump – le-au dat la rândul lor Javelin”.

„Ele au fost indispensabile în lupte pentru a elimina tancurile ruseşti. Lumea a spus că nu ar fi trebuit să le dăm ucrainenilor (lansatoare de rachete) HIMARS. Îmi amintesc că am avut discuţii aprinse despre sistemele lansatoare de rachete multiple, MLRS. De fapt, ele s-au dovedit inestimabile pentru ucraineni. Am spus acelaşi lucru despre tancuri. Tot ce vreau să zic este că putem salva timp, bani şi vieţi. Daţi ucrainenilor cât mai rapid ceea ce au nevoie!”, a insistat Boris Johnson.

Anunţurile de la Washington că Ucraina va primi rachete cu rază mai lungă de acţiune aduc speranţe la Kiev, ale cărui trupe pierd teren în estul Ucrainei în faţa ofensivei ruse despre care Kremlinul afirmă că va continua în pofida ajutorului militar occidental oferit Ucrainei, relatează agenţiile de știri Reuters şi EFE, preluate de Agerpres.

Oficiali americani au transmis că un nou pachet de ajutor militar pentru Kiev, în valoare de circa 2,2 miliarde de dolari, va fi anunţat săptămâna aceasta şi va include pentru prima dată bombe cu diametru mic lansate de la sol (Ground Launched Small Diameter Bombs – GLSDB), acestea fiind rachete cu aripi rabatabile care planează către ţinte aflate la o distanţă de până la 150 de kilometri şi pot fi lansate cu lansatoarele multiple de rachete primite deja de Ucraina de la aliaţii săi occidentali.

Aceasta ar presupune o creştere substanţială faţă de raza de acţiune de 80 de kilometri a lansatoarelor de rachete HIMARS care au schimbat deja cursul războiului şi ar acoperi practic tot teritoriul ucrainean ocupat de trupele ruse.

Dar sosirea noilor arme americane nu va fi imediată, iar pentru moment Rusia a preluat iniţiativa pe câmpul de luptă pentru prima dată din vara anului trecut.

Moscova a anunţat în ultimele zile avansuri ale trupelor sale la nord şi sud de oraşul Bahmut, care este principala direcţie a acestei noi ofensive de iarnă. Kievul neagă progresele trupelor ruseşti, dar localizarea luptelor confirmă înaintări ale armatei ruse.

În acest timp, Kremlinul susţine că noile arme occidentale pe care le va primi Ucraina nu vor schimba evoluţia conflictului. „Acestea ne vor impune eforturi suplimentare, dar nu vor schimba mersul evenimentelor, întrucât operaţiunea militară specială va continua”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov.

„Toată infrastructura militară a NATO lucrează împotriva Rusiei”, inclusiv avioanele lor de recunoaştere şi sateliţii, a remarcat Peskov. „Desigur, toate acestea ne creează condiţii foarte speciale, condiţii ostile, pe pare nu putem să nu le luăm în calcul”, a adăugat reprezentantul Kremlinului.

La rândul său, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a semnalat că Ucraina, după ce a obţinut din partea puterilor occidentale tancuri grele, negociază cu acestea livrarea unor rachete cu rază mai lungă de acţiune. „Fiecare fază a războiului necesită un anumit tip de arme. Există deja o coaliţie a tancurilor. Sunt în desfăşurare discuţii despre rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane de luptă”, a scris Podoliak, pe Twitter.

Mai multe detalii: SUA se pregătesc să trimită Ucrainei o rachetă cu o rază mai lungă de acțiune, într-o fază crucială a războiului

Fondatorul grupului american de mercenari Mozart, Andy Milburn, a anunțat pe rețelele de socializare că gruparea părăsește Ucraina. El a dat de înțeles că s-ar putea să-și schimbe numele și să se întoarcă.

„Astăzi a fost ultima zi a grupului Mozart. Faptul că numele și organizația au devenit obiectul unor proceduri judiciare a fost o distragere prea mare a atenției de la misiunea noastră principală: antrenarea soldaților ucraineni și protejarea civililor de pericole”, a scrie Milburn pe conturile sale de Twitter și Instagram.

Grupul Mozart, o fostă organizație militară americană independentă, fondată pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva rușilor, suferă de o lipsă clară de armonie, a relatat The Times.

Mai multe detalii: Mercenarii americani din Grupul Mozart se ceartă între ei și au anunțat că pleacă din Ucraina: „Astăzi a fost ultima zi”

Arsen Avakov, fost ministru de interne care a demisionat în 2021 după un mandat marcat de scandaluri publice, a declarat presei ucrainene că forțele de ordine i-au percheziționat casa pe 1 februarie, ca parte a investigației privind prăbușirea elicopterului în care se aflau succesorul său, Denis Monastirski, și alți oficiali de la vârful instituției, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit publicației ucrainene Babel, Avakov a spus că procurorii au căutat contractele încheiate în urmă cu șase ani cu compania franceză Airbus, care a fabricat elicopterul H-225 Super Puma care a fost folosit pentru a transporta oficialii atunci când s-a produs accidentul.

Avakov a precizat că procurorii nu au găsit „nimic”, iar guvernul și parlamentul au aprobat documentele înainte de a intra în vigoare. Anchetatorii au intrat și în locuințele altor oficiali care au fost implicați în achiziționarea elicopterelor franceze, relatează Babel, citând surse anonime din rândul forțelor de ordine.

Mai multe detalii: Raid la locuința unui fost ministru ucrainean de interne, în ancheta privind prăbușirea elicopterului cu oficiali de la Kiev

Belarus a anunțat miercuri că forțele sale armate dețin de acum controlul autonom asupra sistemelor mobile de rachete balistice Iskander cu capacitate nucleară furnizate de Moscova, după ce artileriştii belaruşi au finalizat antrenamentele în Rusia, precum și exercițiile desfășurate pe teritoriul național, informează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Rachetele sistemelor Iskander sunt capabile să lovească ţinte aflate la 500 de kilometri depărtare, a precizat miercuri Ministerul belarus al Apărării.

„După finalizarea cursului teoretic, artileriştii au efectuat pregătire practică pe poligoanele de tragere din Belarus”, a adăugat ministerul.

Mai multe detalii: Regimul Lukașenko anunță că sistemele de rachete nucleare Iskander, furnizate de ruși, au devenit operaționale în Belarus

La câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski a promis „noi reforme”, autoritățile ucrainene au efectuat miercuri o serie de percheziții anticorupție în toată țara, potrivit președintelui fracțiunii „Servitorul Poporului”, David Arakhamia, informează CNN.

Pe lângă „o serie întreagă de acțiuni secrete de investigație”, Arakhamia a spus că au fost efectuate percheziții de proprietate ale fostului ministru de Interne Arsen Avakov, ale omului de afaceri Igor Kolomoiski și ale politicianului Vadim Stolar.

David Arakhamia a spus că „întreaga conducere a agenției vamale” a fost destituită, au fost „percheziții în Serviciul Fiscal de Stat” și că autoritățile au transmis „înștiințări de suspiciune înalților funcționari ai Ministerului Apărării”.

Mai multe detalii: Percheziții anticorupție de amploare, în Ucraina. Sunt vizați oameni de afaceri, politicieni, un fost ministru, înalți funcționari din armată și fisc

Primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a relatat, miercuri, pe Telegram, că un incendiu de amploare a izbucnit, miercuri, în apropierea bazei militare ruse din Melitopol, regiunea Zaporojie.

„În această dimineață, locuitorii Melitopolului ocupat temporar au fost martorii unui incendiu de amploare. Un fum dens se vedea în partea de jos a orașului, în spatele pieței centrale, în zona uzinei Refma capturată de ocupanți, unde au amplasat baza lor militară”, se arată în postare.

Artemovsk (n.r. – numele dat de ruși orașului ucrainean Bakhmut) este în încercuire operațională, iar forțele ruse închid încercuirea din jurul orașului, a declarat miercuri Yan Gagin, consilierul pentru probleme militare al lui Denis Pușilin, liderul autorităților ruse din Donețk.

„Artemivsk (n.r. numele dat de ruși orașului Bahmut) se află acum într-o încercuire operațională, forțele noastre închid inelul. În prezent se dau lupte pentru controlul autostrăzii Ceasov Yar – Artemivsk, pentru că aceasta este singura arteră prin care Ucraina își poate aproviziona grupul din Artemivsk”, a precizat Yan Gaghin.

Consilierul pentru probleme militare al lui Denis Pușilin a adăugat că autostrada se află sub controlul focului forțelor ruse, iar coloanele de aprovizionare ucrainene care o traversează au fost deja lovite. Gagin și-a exprimat încrederea că în curând autostrada va intra în sfârșit sub controlul forțelor ruse.

Afirmațiile lui Yan Gagin nu au fost confirmate de vreo sursă independentă.

Alexander Van der Bellen, președintele Austriei, a sosit la Kiev, în prima călătorie în străinătate de la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial. În capitala Ucrainei, Van der Bellen se va întâlni cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski.

„Am ajuns la Kiev. După aproape un an de război, Ucraina nu este uitată. Împreună cu președintele, împreună cu oamenii puternici și curajoși din Ucraina, apărăm valorile europene”, a spus Van der Bellen.

„Da, Austria este neutră din punct de vedere militar, dar nu suntem nicidecum neutri în atitudinea noastră. Bărbații și femeile ucraineni luptă pentru țara lor și pentru viitorul copiilor lor. Și îi ajutăm în asta”, a precizat Van der Bellen.

Delegația austriacă a adus la Kiev și mai multe generatoare electrice „extrem de necesare”.

Președintele ales al Cehiei, Petr Pavel, consideră că Ucraina merită să devină membră a Alianței Nord-Atlantice după încheierea războiului, informează BBC.

„Armata ucraineană va fi probabil cea mai experimentată armată din Europa. Ucraina merită să facă parte din comunitatea țărilor democratice. Cred că Ucraina chiar merită să intre în NATO”, a spus Petr Pavel.

În același timp, Petr Pavel, care este general NATO în retragere, a precizat că acest lucru va deveni posibil „de îndată ce războiul se va termina”. Apoi, potrivit lui, Ucraina va fi „gata moral și practic” pentru un astfel de pas.

Administrația militară regională a raportat miercuri că regiunea Herson a fost bombardată de 42 de ori în ultima zi.

„Inamicul a bombardat de 42 de ori localitățile din regiune cu artilerie, tunuri antiaeriene și mortiere. „O persoană a murit, iar alta a fost rănită”, se arată în comunicat.

Orașul Herson a fost bombardat de opt ori marți, fiind avariate mai multe clădiri de locuințe.

Între patru și șase Leopard 2A4 . Acesta este numărul de tancuri pe care Spania intenționează să le furnizeze Ucrainei, potrivit unor surse guvernamentale de la Madrid.

Cifra finală va depinde de starea celor 53 de tancuri depozitate timp de un deceniu la Grupul de Suport Logistic numărul 41 din Zaragoza, a cărui reabilitare urgentă este negociată de ministerul apărării cu industria militară.

 Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din Donețk, a transmis, miercuri, că, în urma bombardamentelor rusești de marți, patru persoane au murit și alte șase au fost rănite.

„La 31 ianuarie, rușii au ucis 4 locuitori ai regiunii Donețk: doi în Bakhmut, unu în Paraskoviivka și unu în Ugledar. Alte șase persoane au fost rănite în regiune”, a transmis Pavlo Kirilenko.

De la începutul războiului și până la 1 februarie, cel puțin 1.339 de civili din regiunea Donețk au fost uciși și alți 2.939 au fost răniți.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, miercuri, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 128.420 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 920 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană. De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 3.209 de tancuri, 6.382 de blindate, 2.207 sisteme de artilerie, 293 de avioane, 287 de elicoptere și 796 de rachete de croazieră.

Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare a Ucrainei, Oleksii Danilov, a declarat, la Sky News, că principalele bătălii din războiul cu Rusia vor avea loc în lunile următoare.

„Am trecut printr-o perioadă foarte dificilă, dar sunt conștient că cele mai grele bătălii urmează să vină și vor avea loc anul acesta, în următoarele două-trei luni. Acestea vor fi lunile definitorii ale războiului”, a transmis Oleksii Danilov.

Oficialul ucrainean nu a exclus ca președintele rus Vladimir Putin să încerce să lanseze un alt atac dinspre nord, sud și est, așa cum s-a întâmplat pe 24 februarie 2022, poate chiar programat să coincidă cu aniversarea invaziei din Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus,  în discursul adresat naţiunii, că Ucraina și partenerii săi încearcă să împiedice răzbunarea Rusiei pe câmpul de luptă.

„Am avut mai multe întâlniri cu militarii, cu șeful serviciilor de informații. Elaborăm situația în detaliu în toate zone operaționale și în viitor. Ce pregătește ocupatul și cum răspundem la astfel de pregătiri cu înainte ca Rusia să încerce să se răzbune”, a precizat Volodimir Zelenski.

„Cu toții împreună ne îndreptăm eforturile pentru ca Rusia nu numai să nu reușească să câștige pe câmpul de luptă, dar ca ocupantul să-și piardă și ultima speranță de agresiune. Pierderea Rusiei va face inevitabilă pacea. Mulțumesc tuturor partenerilor noștri care susțin această poziție a Ucrainei”, a spus Volodimir Zelenski.

Administrația Militară Regională Sumî a transmis, miercuri, într-un comunicat, că  regiunea Sumî a fost supusă unui bombardament intens de armata rusă în ultimele 24 de ore.

„Inamicul a bombardat 5 localități din regiune: Shostkina, Seredino-Budska, Krasnopilska, Bilopolska și Yunakivska”, se arată în comunicat.

„În jurul orei 18:20 (n.r. – marți după-amiază), rușii au lovit cu o rachetă una dintre întreprinderile din orașul Shostka, unde există civili răniți și distrugeri”, se mai precizează în comunicat.

Rușii au bombardat localitatea Krasnopil cu mortiere, în timp ce localitatea Yunakiv a fost atacată cu o dronă, care a aruncat două dispozitive explozive.

Localitatea Bilopol a intrat sub focul artileriei, iar asupra localității Seredyno-Budsk  rușii au tras cu mortiere.

Ucraina se pregătește pentru o escaladare majoră din partea Rusiei – posibil chiar în următoarele două-trei săptămâni, a declarat Oleksii Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare a Ucrainei, citat de Sky News.

Acesta a precizat că cele mai grele lupte urmează să vină și a spus că următoarele câteva luni vor fi cruciale pentru cursul războiului.

El a îndemnat aliații occidentali să trimită mai multe arme, inclusiv avioanele Typhoon ale Royal Air Force din Marea Britanie și avioane de luptă de la alți parteneri.

„Rusia se pregătește pentru o escaladare maximă”, a declarat Danilov. El nu a exclus posibilitatea ca președintele Vladimir Putin să încerce un alt atac dinspre nord, sud și est, așa cum s-a întâmplat la 24 februarie 2022 – poate chiar să coincidă cu aniversarea.

„Înțelegem că totul este pe masă… Pot spune că nu excludem niciun scenariu în următoarele două-trei săptămâni.”

El a spus că armata ucraineană se pregătește pentru toate posibilitățile și că de data aceasta are un sprijin semnificativ mai mare din partea partenerilor occidentali, precum Marea Britanie, decât în urmă cu 12 luni.

Danilov a declarat că se așteaptă ca aproximativ jumătate din cei peste 320.000 de soldați mobilizați de Rusia în septembrie anul trecut să fie implicați în cel de-al doilea val.

Ucraina a protestat marţi pe lângă ambasadorul Ungariei cu privire la comentariile „dispreţuitoare” făcute de premierul ungar Viktor Orban şi le-a cerut autorităţilor de la Budapesta să înceteze ceea ce a numit „retorica anti-ucraineană”, informează Agerpres, care preia Reuters.

Ambasadorul Istvan Ijdjarto a fost convocat de Ministerul de Externe ucrainean după ce purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleg Nikolenko, a scris pe Facebook că Orban le-a spus jurnaliştilor că Ucraina este „ţara nimănui” şi a comparat-o cu Afganistanul.

Istvan Ijdjarto a primit „un protest puternic în legatură cu recentele declaraţii denigratoare ale premierului Ungariei Viktor Orban’, a indicat ministerul.

„S-a subliniat faptul că retorica anti-ucraineană, care se aude de la conducerea ungară de o lungă perioadă de timp, este absolut inacceptabilă şi provoacă daune serioase relaţiilor ungaro-ucrainene”, a precizat sursa citată.

„Părţii ungare i s-a cerut să înceteze această tendinţă negativă pentru a evita consecinţe ireparabile pentru relaţiile dintre cele două ţări”, a adăugat ministerul.

Orban a declarat vineri că Ungaria se va opune oricăror sancţiuni UE împotriva Rusiei care afectează sectorul energiei nucleare. Ungaria are o centrală nucleară construită de Rusia pe care intenţionează să o extindă.

Premierul ucrainean Denis Şmigal a confirmat marţi că un summit Ucraina-Uniunea Europeană va avea loc vineri, la Kiev, la o zi după „consultările interguvernamentale” dintre Kiev şi Comisia Europeană care vor avea loc „pentru prima data în istoria noastră”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Faptul că acest summit are loc la Kiev este un semnal puternic adresat atât partenerilor noştri, cât şi duşmanilor noştri”, a declarat premierul Şmigal în cadrul unei reuniuni a guvernului, afirmând că „aşteaptă de la summit o evaluare intermediară pozitivă a eforturilor noastre pentru integrarea europeană”.

Acestea sunt „două evenimente extrem de importante privind integrarea europeană a Ucrainei”, a insistat el.

Discuţiile de joi şi summitul de vineri urmează să permită „Europei să creadă în victoria Ucrainei”, în acelaşi timp „susţinând acţiunea noastră rapidă către aderarea la UE”, a insistat Denis Şmigal.

„Pentru inamici: acesta este un semnal al inutilităţii eforturilor lor de a semăna discordie în coaliţia care sprijină Ucraina şi de a anula integrarea noastră euro-atlantică”, a susţinut el, în timp ce Rusia a justificat în parte invadarea Ucrainei prin riscul, conform acesteia, reprezentat de o posibilă apropiere între Kiev şi NATO.

Potrivit premierul ucrainean, „dorim să creăm o foaie de parcurs detaliată cu privire la modul de parcurge calea integrării europene cât mai curând posibil”. El a citat în special accesul la piaţa economică europeană ca fiind „fundamental important” pentru Kiev, în timp ce economia ucraineană s-a prăbuşit de un an.

Armata rusă a bombardat instalațiile energetice ale Ucrainei în mod regulat, de luni de zile, încercând astfel să dezactiveze sistemele care furnizează oamenilor căldură și electricitate. În ciuda așteptărilor Moscovei însă, Ucraina pare să fi făcut față, până acum, acestor atacuri. Iar sistemul energetic continuă să funcționeze, chiar dacă la o capacitate limitată, relatează publicația independentă rusă Meduza și televiziunea canadiană CBC.

În ultimele patru luni, sistemul energetic al Ucrainei a fost lovit de 13 atacuri cu rachete și 15 atacuri cu drone. Rapoartele zilnice ale Ukrenergo (operatorul de stat ucrainean) privind consecințele atacurilor, opririle programate și de urgență, reparațiile și negocierile pentru ajutor internațional seamănă cu rapoartele de pe câmpul de luptă. Cea mai importantă sarcină pe acest „front” este menținerea echilibrului în sistemul energetic, scrie Meduza.

Una dintre principalele probleme este că, de la începutul războiului, Ucraina și-a pierdut o mare parte din capacitatea de producție, unele centrale electrice fiind situate în zonele ocupate de ruși sau periculos de aproape de liniile de front. Alte centrale au fost pur și simplu distruse sau deteriorate. Dar problemele nu țin doar de deficitul de producție.

Dacă atacurile distrug secțiuni ale rețelei de distribuție, atunci sistemul nu mai poate livra energie către unii locuitori. Din aceste motive, autoritățile trebuie să limiteze frecvent consumul de energie, prin întreruperi planificate sau de urgență, timp de câteva ore. Penele de curent neplanificate nu apar doar în timpul atacurilor, ci și atunci când se depășește limita de consum, de exemplu, în orele de vârf. Apoi, de multe ori, companiile energetice nu reușesc să respecte calendarele anunțate în prealabil.

Mai multe detalii: Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric

Trupele din Polonia se pregătesc să primească soldați ucraineni, pentru ca aceștia să fie instruiți cum să folosească tancurile Leopard 2, informează Sky News.

Polonia se numără printre țările care trimit Ucrainei vehiculele de luptă fabricate în Germania, care ar trebui să ajungă în țară în trei luni.

Trupele poloneze vor antrena probabil luptătorii la Swietoszow – unul dintre cele trei centre de antrenament din Europa, deși oficialii nu au confirmat acest lucru.

Antrenamentul pe Leopard 2 durează de obicei aproximativ 10 săptămâni, dar acesta ar putea fi redus la cinci, au declarat instructori pentru Reuters.

„Dacă intensificăm antrenamentul, putem antrena un întreg echipaj în cinci săptămâni”, a declarat maiorul Maciej Banaszynski, comandantul centrului de antrenament Leopard din Polonia.

Ministrul rus de externe rus Serghei Lavrov a declarat marţi că omologul său american Antony Blinken i-a transmis un mesaj în care cere Rusiei să-şi retragă trupele din Ucraina şi să oprească campania miliară, transmite agenția rusă de presă TASS.

Mesajul i-a fost transmis prin intermediul ministrului egiptean de externe Sameh Shukri, care s-a întâlnit marţi cu Lavrov la Moscova, după ce luni a avut o întâlnire cu Blinken la Cairo. „Domnul ministru (n.r. Sameh Shukri), răspunzând mai devreme unei întrebări, a spus că a transmis un anumit mesaj de la secretarul de stat Blinken, care a fost recent în vizită la Cairo. Confirm”, a spus Lavrov, într-o conferință de presă.

„Am auzit din nou că Rusia trebuie să înceteze, că trebuie să plece, apoi totul va fi în regulă. Rusia este pregătită să asculte orice propunere serioasă menită să rezolve situaţia actuală în contextul său mai larg”, a adăugat Lavrov. În același timp, Lavrov a remarcat că există ceva ce „Blinken nu a transmis”.

Mai multe detalii: Lavrov confirmă că a primit un mesaj despre Ucraina din partea SUA, prin intermediul şefului diplomaţiei egiptene. Ce i s-a cerut

Grecia nu va furniza tancuri Leopard Ucrainei din cauza tensiunilor cu Turcia, a declarat marţi prim-ministrul elen Kyriakos Mitsotakis, în cursul unei vizite în Japonia, au relatat televiziunea de stat elenă ERT şi media din Japonia, preluate de DPA, informează Agerpres.

„Nu vom trimite (tancuri) Leopard-2 din simplul motiv că ele sunt absolut necesare pentru strategia noastră de apărare”, a spus Mitsotakis.

Relaţiile dintre Grecia şi Turcia traversează o fază foarte tensionată din cauza disputei legate de drepturile de suveranitate în estul Mediteranei.

Grecia are în dotare mai multe tancuri Leopard decât orice altă ţară din Europa: în jur de 350 Leopard-2 şi 500 Leopard-1.

Cu toate acestea, guvernul de la Atena nu este interesat să renunţe ele, simţându-se ameninţat de statul vecin Turcia, aliat în cadrul NATO, adaugă DPA.